Primarul Bistriței, Ovidiu Crețu, a fost de acord, la dezbaterea publică pe buletul anului 2019, că imobilele din centrul istoric al Bistriței necesită reparații urgente, dar a menționat că acestea nu pot fi făcute din bani publici.
Primarul a făcut aceste precizări după ce Ioan Miclea – președintele Asociaţiei comercianţilor şi proprietarilor de spaţii comerciale din centrul vechi – i-a cerut să aibă în vedere reabilitarea fațadelor și chiar a acoperișurilor clădirilor din zona centrală.
”Noi, unii comercianți, din spațiile și buticurile de la parter, întâmpinăm foarte mari greutăți. Am încercat și am făcut ceea ce am putut, dar întâmpinăm foarte mari greutăți cu locatarii din partea de sus pentru că ei nu vor niciodată să contribuie. Am ruga administrația să ne ajute în sensul de a ne prezenta niște proiecte pentru aceste fațade ca să le putem renova sau, dacă ne-ar putea ajuta mai departe, cum se renovează blocurile. Dacă și Piața Centrală, și zona pietonală și străzile Titulescu și celelalte dacă ar putea fi prinse într-un proiect pentru o reabilitare unitară chiar pe fonduri europene sau din alte părți”, a spus Ioan Miclea.
”Eu am susținut întotdeauna ideea centrului vechi. Ce se întâmplă acum la Bistrița s-a întâmplat la Cluj sau la Timișoara. Oamenii se mută în zonele de mall-uri din afară. Toate investițiile de acolo sunt private, nu sunt ale noastre. Din păcate, toți cei care au dorit să contruiască acolo și care au venit să ceară autorizații sau certificate de urbanism – cel puțin din partea mea și a arhitectului șef – au primit solicitarea să ia în considerare zone din centrul istoric pentru că eu cred că aici trebuie să se concentreze populația municipiului, nu în zone de mall de tipul celei din estul orașului. Din păcate, trendul este nu numai pentru Bistrița, și în alte orașe se întâmplă cam același lucru”, a comentat primarul Ovidiu Crețu.
În ce privește reabilitarea fațadelor, edilul a spus: ”Nu putem aloca bani, o dată că sunt bani mulți pentru toate fațadele, iar apoi sunt zone private. Atunci când am luat în calcul proiectele cu finanțare din fonduri europene în urmă cu șase ani pentru zona centrală, unul din proiecte se referea la ansamblul Sugălete. Am invitat la primărie pe toți proprietarii încercând să obținem un drept de administrare noi, municipiul, astfel încât să depunem un proiect cu finanțare pe POR. Din păcate, nu s-a putut fiindcă spațiile au fiecare câte o condiționalitate: ba gaj la bancă, ba nu e plătit complet și am abandonat pentru că nu reușeam să aducem la un numitor comun. Acest spațiu din Bistrița cred că este primul care ar trebui reabilitat, din păcate nu din fonduri publice. Nu o să putem să le realizăm”.
Centrul este delimitat de Bulevardul Republicii spre nord-vest și cursul râului Bistrița la sud-est, respectiv de strada Alexandru Odobescu la sud-vest și străzile Bistricioarei și Constantin Roman Vivu la nord-est.
De forma unui patrulater, acest perimetru se suprapune peste vechiul burg medieval, fortificat undeva prin secolul al XIII-lea. La 1465 orașul fortificat avea 18 turnuri și bastioane apărate de meșteșugarii organizați în bresle. Fiecare breslă avea în grijă un turn, dintre acestea doar Turnul Dogarilor și un fragment de zid au rămas în picioare. În interiorul acestui patrulater se găsesc majoritatea obiectivelor turistice și istorice importante, doar câteva rămânând în afara perimetrului.
Una dintre cele mai frumoase case din Bistrița este Casa cu Lei, a fost din fericire reabilitată cu bani europeni Se află la câțiva pași de Piața centrală, pe strada Nicolae Titulescu. Casa a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și a fost ridicată de unul din membri breslei măcelarilor. Clădirea se evidențiază prin câteva elemente arhitectonice deosebite cum ar fi ancadramentele ferestrelor sau emblema stilizată ce reprezintă doi lei (de aici denumirea actuală a clădirii) care încadrează o figură a unui cap de bour. Clădirea este introdusă în circuitul cultural și turistic, aici funcționând ”Centrul de Artă Tradițională”. Strada este de asemenea una dintre cele mai frumoase, curba lină pe care o face înspre piață, oferă o imagine spectaculoasă asupra șirului de clădiri.
Ansamblul Sugălete, format dintr-un șir de 13 case cu arhitectură gotică cu portic datând din secolele XV-XVI. Sunt considerate a fi cele mai tipice construcții renascentiste din Transilvania. Au 20 de bolți în ogive gotice, sprijinite de 21 de pilaștri. Pe vremuri aici poposeau carele comercianților din întreaga Europă însuflețind comerțul burgului medieval.
Mai multe despre Bistrița medievală puteți citi AICI.
Dnu Primar o singura întrebare am la domnia voastră: cum au reușit cei din Oradea sa reabiliteze centrul lor istoric ?! Mare parte din locuințele de acolo sunt private, sunt convins ca si acolo au întâmpinat probleme dar le au depășit. In condițiile in care aveați aceeași perseverenta ca si perseverenta cu care ați creat pârtia Cocos sunt convins ca centrul istoric era finalizat, ca drumurile erau asfaltate, ca localitățile componente aveau utilități …Etc. Nu e normal sa veniți acum dupa atâtea mandate de primar sa ridicați din umeri. Incăpățânarea de care ați dat dovada si lipsa de viziune au facut din Bistrita un oraș de categorie inferioară intre orașele din Transilvania si acesta este doar meritul Dvs. Bani ati avut tot timpul, ați închis an de an bugetul cu sume consistente in trezorerie, v ați limitat tot timpul la a face lucruri mărunte in loc sa faceți ceea ce aducea un plus de valoare comitatii care v a votat. Cate terenuri de sport ați realizat ?! Va plac drumurile din oraș ?! Sunteti conștient cum trăiesc oamenii din localitățile componente ale orașului Fara utilități ? Sunt doar câteva întrebări la care ar trebui sa aveți un răspuns de dat. Treziți va ca
oricum este prea tarziua!
Solutii exista iar Primaria Bistrita nu trebuie decat sa considere o prioritate reabilitarea cladirilor istorice .
Legea nr. 166/2016, cunoscuta si sub numele de „Legea fațadelor”, se refera la renovarea faţadelor clădirilor istorice, aflate în proprietate privată, cu bani de la primărie, aceştia urmând să fie recuperaţi în cel mult zece ani. Administraţiile publice locale pot asigura, la cererea proprietarilor, finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând să fie recuperate în cel mult zece ani, potrivit legii. Banii urmează să fie recuperaţi din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu vor putea fi recuperaţi în acest mod primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor care beneficiază de reabilitarea clădirilor în urma înscrierii acestora în programele multianuale.
În cazul în care clădirile reabilitate astfel sunt vândute, primăriile recuperează banii de la noii proprietari.
Vran nevrand Primarul ii mai da o palma d-lui Vice CRISTIAN NICOLAE care de bine de rau are unele ganduri mai bune decat ale lui OTC. Iata ca a venit raspunsul la pachet , atat cu stadionul cat si cu casele istorice. Ce sa mai vorbim de ce am cerut eu (RECONFIGURAREA ZONELOR DINTRE BLOCURI) cu demolarea punctelor termice dezafectate. Dupa raspunsul primit primarul a zis ca asta a fost facut inca din 2010. D-vs vedeti bine dragi cititori ori eu sunt orb ? Nu mai sunt toate aceste mizerii in picioare ? Vedeti parcari si spatii verzi intre blocuri ? Se vede clar ca Primarul nu mai are chef de oras. Se pregateste de penzie si lasa dupa el un oras chicizat cu jucarii si ciudatenii din poliester. Afirma ca numai primar sa nu fi dupa plecarea lui. Asa ca este clar; pana in 2020 dansul mai mult incurca decat descurca. Reabilitarea centrului istoric cu axa pasajelor este esuat, cu toate ca in final costa 10. milioane euro. Am mai spus cum peste tot sunt abandonati bolovani, bgicasai, borduri, cuburi, dale, pe pietonal sunt sparte sute de dale in urma amplasarii tarabelor , teraselor si tot felul de activitati. In fata Palatului Culturii odata cu amplasarea scenei si a patinoarului sunt dizlocati zeci de cuburi dupa care nimeni nu-i mai pune la loc. Ce mai Bistrita este ca un ocol tiganesc aflat in grija unei administratii de cacaoa. Pasajele put groaznic si sunt focare de infectie. Mentenanta luminitelor din paviment atat in Parc cat si pe pasaje este data uitarii. Hurbanismul este la pamant si se construiesc blocuri intre case. Chiciul din fata Palatului Administrativ este ca in INDIA. Cireasa de pe tort este insa o alta mare tiganeala inutila marca OTC adica marcarea zidului cetatii medievale cu ZID de TABLA. Este ceva de mintea cocosului sa vi cu o asemenea lucrare care in cativa ani va rugini se va deteriora la intemperii si in final va fi azvarlita la REMAT. Uitati-va cum arata cetatea medievala ALBA IULIA . Vedeti table si poliestere in cetate ? Concluzia este ca daca aceasta garnitura de indivizi din administratia bistriteana nu este schimbata , Bistrita va semana cu un oras din Belarus sau INDIA.
Impozite si taxe in zona zero ridicate pana se vor vinde imobile proprietarilor care au puterea finantiara sa intretine cladiri. Plus amendarea celor care nu se supun ordinea in constructii si intretinerea in termen. Doara asa dispar locuitori care de fapt nu isi pot permite financiar sa ocupe zona zero. Probabil asa pierzi pe unii comercianti dar gastigi alti care adauga valoarea zonei.
Corect
Am renovat fatada la casa cu 2 etaje in centrum vechi cu 1700 de euro. Metoda sustenabila ca la Viscri
Nu e capat de lume
Restl locatarilor nu au dat un ban caci sunt pe salarii extrem de mici
Nu isi permit zona asta. Sa Vanda si sa lase pe altii
Preturile sunt de apartament decent din decebal
Vorbim de lucruri ,care puteau fi rezolvate demult,cu o strategie urbanistica coerenta,constantă, armonioasa,personalizata care sa reprezinte una dintre regululile cetatii.
E jenant, pentru mine ,ca vechi locuitor al urbei, sa constat lipsa de viziune si implicare a administratiei ,in reabilitarea urbanistica,a uneia dintre faimoasele cetati de alta data,care
reprezenta ,poarta de est a Transilvaniei, Siebenburgen.In locul, unui concept arhitectural si estetic european,o reabilitare termica si a fatadelor blocurilor de caca..o,dar populista.
Inca o diferenta,incorecta, intre proprietarii de apartamente si proprietarii de case,mentinand un principiu invechit,comunist si retrograd.Viziunea si consistenta,inlocuite de cosmetizare si prost gust.Aceasta Cetate a Bistritei,merita mai mult si mai bine in infrastructura,arhitectura,spatii verzi,curatenie.Macar, ca recurs, la memoria cetatii.Siebenburgen !!!
primaru iar vorbeste prostii sa nu spun ca manca kkt!
cum adica pe centru fatadele sunt proprietate privata si reabilitatrea blocurilor nu?
Domnul primar spune povești, bârfe-lucruri știute din auzite, nu date istorice, când zice:
”De forma unui patrulater, acest perimetru se suprapune peste vechiul burg medieval, fortificat undeva prin secolul al XIII-lea. Secolul XIII știu că este perioada de timp cuprinsă între anii 1201 și 1300, iar izvoarele istorice ne informează despre:
Prima Cetate Bistrița a fost construită pe dealul Cetății (dealul ˝Burg˝ – numit și Burisch, la alt. 681m) în sec.XIII. fapt pus în evidență de sondajele arheologice din anii 1967 (Șt. Dănilă, în File de Istorie, 2, 1972, p. 70-77). Pe o podea a fost descoperită o monedă de la Ștefan al V-lea (1272), o rară ocazie în care datarea descoperirilor arheologice a fost posibilă cu precizie.
”Ridicarea fortificației de zid se apreciază a se fi demarat după 1349, dată la care Bistrița figurează în documente cu titlul de civitas, fiind definitivate sub forma unei incinte continue de zid după 1400”.
”În anul 1464 orașul fortificat avea 18 turnuri și mata aparate de meșteșugarii orașului grupați în bresle. Fiecare breaslă avea în grijă un turn de apărare. În această perioadă Bistrița devine unul din cele mai importante orașe din Transilvania alaturi de Brașov, Sighișoara și Sibiu.”
” În anul 1465 regele Matia Corvin a acordat bistrițenilor dreptul de a dărâma vechea cetate și să fortifice întreaga localitate. Cele 22 de bresle ale orașului formate din aurari, măcelari, fierari, dogari, rotari, funari, etc reușesc să fortifice burgul cu ziduri de piatră de circa 10 m înălțime și 1,5 lățime. Exteriorul zidurilor este dublat de un șanț cu apă care alimenta și morile din întreg orașul.”
Izvoare istorice, care certifică aceste date:
Otto Dahinten, Beiträge zur Baugeschichte det Stadt Bistritz, în Archiv des Vereins fűr Siebenbűrgische Landeskunde, Sibiu, 50, 1944, p. 313-452.
Paul Niedermeier, Dezvoltarea urbanistică și arhitectonică a unor orașe transilvănene din secolul al XII-lea pînă în secolul al XVI-lea, în Studii de istorie a naționalităților conlocuitoare din România și a înfrățirii lor cu națiunea română. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 115-201.
Deci, în nici un caz, nu se potrivesc datele expuse de către dl. primar cu datele rezultate din izvoarele istorice, nici măcar, când vorbește în loc de cetate despre centru, unde delimitarea orașului prin zidurile fostei cetăți era pe partea nordică a actualului Bulevard al Republicii, ceva mai sus de Hotelul Coroana de Aur, pe Str. Bistricioarei, Str. Ecaterina Teodoroiu, Str, Dogarilor, Str. Mihai Eminescu, nu ajungea nicidecum pe Str. Constantin Roman Vivu, Str. Alexandru Odobescu așa cum susține dumnealui:
”De forma unui patrulater, acest perimetru se suprapune peste vechiul burg medieval, fortificat undeva prin secolul al XIII-lea.”
Când abordezi un domeniu, prima oară te documentezi serios și abia după aceea vorbești, pentru a nu da ocazia la presupunerea de a fi incompetent, că spui povești ascultate în copilărie. Este doar un sfat, nu-i neapărat nevoie să fie ascultat!!!