Dintre cei 2.231.032 de români sărbătoriţi de Sfânta Maria, 1.813.614 sunt femei, iar 417.418 sunt bărbaţi. Potrivit statisticilor Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, majoritatea femeilor care îşi sărbătoresc onomastica de Sfânta Maria, respectiv 1.392.607 poartă numele de Maria, alte 273.806 Mariana, 51.593 – Marinela, iar 31.252 Mioara. Alte 25.526 de femei poartă numele de Marina şi 25.477 numele de Marilena. De asemenea, în această zi sunt sărbătorite şi cele care poartă numele Mărioara – 10.917, Măriuca – 1.671 şi Măria -160. Statisticile arată că dintre bărbaţii care îşi sărbătoresc onomastica la această dată, 308.514 poartă numele de Marian, alţi 105.414 –Marin şi 3.344 – Marinică.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului sau Sîntămaria Mare este prăznuită de ortodocşi şi catolici în fiecare an, pe data de 15 august. Ea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Este sărbătoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria şi-a dat obştescul sfîrşit. Nu se ştie cu exactitate nici anul, nici ziua cînd „a adormit Sfînta Fecioară”.
Despre adormirea Maicii Domnului nu avem informaţii în Sfintele Evanghelii, ci numai în tradiţia Bisericii. Aceasta este tratată în scrierile a patru părinţi orientali: Patriarhul Modest al Ierusalimului, Andrei Criteanul, Gherman al Constantinopolului şi Sfîntul Ioan Damaschin. În scrierile lor se spune că Maica Domnului a fost înştiinţată printr-un înger de mutarea ei din această viaţă. Aceeaşi tradiţie spune că apostolii, aflaţi iîn acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Prin pronia divină, Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, sosind trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar, intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările Părinţilor Bisericii, începe să se afirme cu mai multă putere credinţa că după adormirea sa, Fecioara Maria a fost inviată de Fiul Său şi luată cu trupul în Împărăţia Cerurilor.
Tradiţia mai spune că după ce şi-a săvârşit misiunea apostolică ce i-a fost încredinţată, şi anume să ducă credinţa în Muntele Athonului (Athos), Maica Domnului dorea să se mute la Fiul Său. Această cerere i-a fost îndeplinită, fiind astfel săvârşită şi dorinţa creştinilor ca trupul Maicii Domnului să nu fie supus putreziciunii şi să fie luat la cer, ca şi Iisus Hristos, Maica Domnului îi iubeşte atât de mult pe oameni, încât L-a convins pe Dumnezeu să transforme fuioarele, care se dau de Iordan, într-un mare năvod.
Tot din tradiţie aflăm că înainte de Marea Judecată, Maica Domnului va da cu năvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând să se prindă de el, şi astfel să se mântuiască de păcate. Se mai spune că dracii, ramaşi fără sufletele oamenilor, se vor mânca între ei până când nu va mai rămâne niciunul.
În 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate ample serbări.
În unele zone ale ţării, în dimineaţa acestei zile, femeile merg la biserică şi împart struguri, prune, faguri de miere şi merg în cimitir pentru a tămâia mormintele.
La ţară se obişnuieşte ca în această zi să fie angajaţi pândarii în vii şi se spune că se „leagă” ciocul păsărilor pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă. În părţile Moldovei, Sfânta Maria Mare este considerată „a morţilor” fiind pomeniţi toţi cei ce au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume.
Sărbătoarea Sfintei Marii este şi ea un hotar, întrucât acum se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie.
La Sfânta Marie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei considerându-se că apoi sunt bune de leac.
Între cele două Marii (15 august – 8 septembrie) este timpul prielnic semănării grâului.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului încheie un ciclu, redeschis de cea a Naşterii Maicii Domnului (8 septembrie). Dintr-o sămânţă, aparent moartă, se va naşte un nou spic de grâu plin cu boabe, pentru a adeveri că din moarte va fi înviere.
Biserica Ortodoxă cinsteşte această sărbătoare printr-un post de două săptămîni care, după cel al Paştilor şi al Crăciunului, este al treilea ca însemnătate.
Mediafax
Adaugă comentariu