În Bistrița-Năsăud nu ar trebui să fie probleme cu asigurarea lemnelor de foc, însă, prin legislație, proprietarii de pădure publici și privați ar trebui să fie obligați să asigure o cantitate mai mare de lemne de foc pentru populație, a declarat directorul Direcției Silvice Bistrița-Năsăud, Gheorghe Ivan, în ședința Colegiului Prefectural de miercuri.
”În județul Bistrița-Năsăud se taie anual 550.000 de mc, iar din această cantitate, Direcția Silvică Bistrița-Năsăud taie 30.000 de metri cubi. Orice calcule am face, cantitatea aceea de 550.000 de mc ar trebui să ajungă, plus marcările din vegetația din afara fondului forestier. Deficitară ar fi zona de câmpie unde procentul de împădurire e de sub 8%, dar altfel ar trebui să ajungă. Nu există că nu este lemn, dar el e în pădure, pe dealuri, unde vreți dumneavoastră. Și agenții economici o parte din lemn îl vând populației, iar piața îi lasă să ceară mai mult”, a spus Gheorghe Ivan.
Gheorghe Ivan s-a plâns că cetățenii nu știu aceste lucruri și tot către Direcția Silvică Bistrița-Năsăud se îndreaptă cu solicitări pentru lemne de foc.
”Noi, Direcția Silvică, ne confruntăm cu o foarte mare criză de lemne de foc pentru că toată lumea caută alternativă la gaz și la curent electric. Pentru noi, ca Direcție Silvică, e foarte penibil să le spunem cetățenilor că nu avem de unde să le onorăm comenzile pentru că noi administrăm doar 12.500 de ha păduri ale statului din 192.000 de hectare de pădure cât are județul Bistrița-Năsăud, ceea ce reprezintă 7,6%”, a spus Gheorghe Ivan.
Din proprietatea statului, păduri pe lângă Beclean, Târlișua, Valea Meleșului și dispersat pe raza comunelor Feldru, Rodna și Budacu de Jos, Direcția Silvică exploatează anual circa 30.000 de mc din care mai puțin de jumătate, adică 12.000 de mc, sunt destinați încălzirii locuințelor.
”Această cotă este destinată încălzirii locuințelor. Poate fi alocată pentru încălzire toată cantitatea, dar, în sortarea lemnului, rezultă și lemn pentru construcții, și de foc. Și lemnul pentru construcții poate fi aprobat pentru populație în condițiile legii: cerere până la 10 mc sau, dacă prezintă autorizație de construcție, până la 50 mc. Și această cantitate o putem pune la dispoziția populației. Noi, Direcția Silvică Bistrița, cu mijloace proprii exploatăm cam 80% din volumul de masă lemnoasă pentru a oferi populației lemnul de foc care rezultă din sortare, iar de la anul, așa cum este reglementat prin Codul Silvic, este obligatoriu pentru toată lumea să exploateze în regie proprie 50% din cota de masă lemnoasă”, a spus el.
Pentru orașul Beclean și comunele Braniștea, Matei, Chiochiș, Șieu, Milaș, Urmeniș, Miceștii de Câmpie, Silivașu de Câmpie, Budești, Sânmihaiu de Câmpie, Căianu Mic, Nimigea, Ciceu Giurgești, Uriu, Negrilești care au contracte de administrare cu Direcția Silvică Bistrița au fost disponibili anul acesta 7000 de mc de lemne pe care le-au putut cumpăra cetățenii din aceste localități sau, cel mult, din cele învecinate.
”În plus, mai administrăm 4600 de ha ale persoanelor fizice, pe bază de contract, iar până în septembrie s-au marcat și de aici circa 12.000 de mc și mai avem de marcat 3000 de mc. În zona de munte mai ales sunt mulți care au terenuri agricole ce s-au împădurit și care au dreptul să beneficieze de vegetația lemnoasă din afara fondului forestier, cum o numim noi, pe baza unei cereri, a unui contract și, pe baza hărților de la APIA, le marcăm până la limita de 15 mc de familie. Și pe aceste terenuri s-au marcat până acum 1500 de mc și mai avem de marcat încă 500 de mc”, a adăugat Gheorghe Ivan.
Conform estimărilor, până la sfârșitul anului, din pădurea statului se va mai putea pune la dispoziția populației 2500 de mc la prețul mediu de 330 de lei plus TVA la drum auto.
”Aceste cantități pe care Direcția Silvică le-a pus la dispoziția oamenilor sunt foarte mici în comparație cu volumul de lemn solicitat prin cererile depuse la cele două ocoale silvice, Bistrița și Beclean. Cele mai mari solicitări sunt pe raza orașului Bistrița, unde e cea mai acută criză de lemn, unde pădurile sunt administrate de Ocolul Silvic Municipal Bistrița”, a mai adăugat el.
”Se tot vorbește că lemnul s-a scumpit, dar prețul lemnului pe picior nu s-a scumpit cu niciun leu. Este același în ultimii trei ani. Ce s-a scumpit e forța de muncă, piesele, combustibilul, celelalte până ajunge lemnul în rampă ca să poată fi oferit populației. Dacă în anii anteriori paletizam lemnul și îl duceam în două depozite temporare la Sărata și Spermezeu, anul acesta, din păcate, toate comenzile se ridică din rampă. Oamenii stau la rând să vină TAF-ul din pădure să își ia lemnul, să-l ducă el ca să fie sigur”, a spus Gheorghe Ivan, potrivit căruia în viitor trebuie ca fiecare ocol silvic privat să țină seama de necesarul de lemne din comunele respective, să pună la dispoziția populației de la bun început un volum din cotă.
”Sunt ocoale cum e Dealul Negru care duce lemnul la poarta familiei. Omul știe cât îl costă mc, transportul și când îi vine rândul. Acolo trebuie să ajungem sau la depozite de lemn de foc”.
Șeful Direcției Silvice Bistrița-Năsăud a adăugat că a văzut că se vehiculează pe piață prețuri de 700 de lei/mc, însă Direcția Silvică vinde bușteanul, în rampă, cu 450 de lei, iar bușteanul de rășinos cu 550 de lei.
”Oamenii vor toți lemn de esență tare, dar lemnul de foc rezultă din îngrijiri, din curățiri, unde, conform normelor în vigoare, se scot plop, salcie, mesteacănul deja e lux. Și atunci trebuie să admită și oamenii un procent de lemn de esență moale, e drept cu o putere calorică mai mică. Apoi, ponderea de rășinoase în județul nostru este foarte mare și rezultă și din aceste păduri lemne de foc. Nu toată lumea poate arde lemn de fag. De când cu monitorizarea prin satelit a transportului de material lemnos rar se mai văd transporturi ilegale. Dacă sunt, sunt izolate, iar la noi în județ nu cred că sunt”, a spus Gheorghe Ivan.
El a avut și un sfat pentru primăriile care au ocoale silvice: ”Să nu scoată la licitație și să vândă agenților economici o cantitate atât de mare de lemne, să exploateze în regie proprie cât de mult, fie cu utilaje proprii, fie prin prestări de servicii și să înființeze depozite la nivelul fiecărei comune. Metoda civilizată este din depozit: nu obligi omul să cumpere o cantitate mare dacă el știe că are acolo, în depozit și își poate lua oricând. Unii au curți mici și nu pot depozita 10-15 mc de lemne. Cred că asta este soluția pe viitor pentru că criza energetică nu se va termina curând”.
Pe de altă parte a admis că sunt probleme și cu exploatarea lemnului și fasonarea lui din cauza lipsei forței de muncă. În această industrie forestieră se găsesc cu greu muncitori pentru că sunt condiții grele, iar oamenii nu mai vor să lucreze în pădure. Pe de altă parte, nici școlile nu mai pregătesc TAF-iști.
Șeful Gărzii Forestiere Bistrița-Năsăud, Gabriel Pop, a declarat la rândul lui că sunt stocuri în județ, dar nu există personal care să exploateze volumul respectiv de masă lemnoasă. La toate acestea se adaugă că, în ultima vreme, nici timpul nu a fost favorabil exploatării.
”Atât volumul de lemn de foc disponibil populației, cât și prețul de vânzare, sunt stabilite de către autoritățile locale prin hotărâri ale consiliilor locale, împreună cu ocolul silvic care administrează fondul forestier proprietate publică a UAT-ului, anual, în funcție de posibilitatea anuală de recoltare a produselor principale și de volumele rezultate atât din efectuarea lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor, cât și din produsele accidentale provenite din acțiunea factorilor destabilizatori biotici sau abiotici. Cantitățile evidențiate (MAI SUS) ca și stocuri de lemn de foc sunt disponibile atât în depozitele ocoalelor silvice, cât și în platformele partizilor constituite pentru nevoi locale (populație).
De asemenea, trebuie specificat faptul că la nivelul județului Bistrița-Năsăud există înregistrate în sistemul SUMAL 2.0 un număr de cca 400 depozite permanente de material lemnos, deținute de către operatori economici care au ca obiect de activitate prelucrarea, depozitarea și comercializarea materialelor lemnoase, de unde, în funcție de stocurile disponibile, poate fi achiziționat lemnul de foc”, a spus el.
Într-o iarnă, o familie din județul nostru are nevoie de la 5 la 15 mc de lemne în funcție de numărul de camere, ceea ce înseamnă că o costă lemnele cel puțin 2000 de lei și de cel mult 6000 de lei dacă le cumpără de la Direcția Silvică Bistrița.
oare merita sa mai mentionam ca in Romania care nu e un stat comunist, te incalzesti cu ce iti permiti iar ca statul nu are nicio datorie sa se ocupe de incalzire locuintelor private???? Daca da, atunci mentionam: NU e treaba statului cu ce se incalzeste X pe proprietate privata, este exact treaba proprietarului. Deci proprietarii sa inceteze sa ceara statului ce nu li se cuvine. Sa ceara statului doar ce este in atributia sa.
Da, este un adevăr ce spuneti dumneavoastra, dar o altă problemă la fel de grea este și faptul că unii și-au făcut palate, iar acum se plâng de costul încălzirii. Mulți stau într-o cameră dar încălzesc o casă cu două s-au trei etaje, să nu înghețe.
80 la suta dintre meleardarii cu casoaie la primavara vor avea somatii de executare din partea bancilor la care au rate si de la distribuitorii de utilitati. Unii vor incerca sa le vanda sa isi acopere datoriile dar nu prea vor fi doritori.Altii le vor abandona pue si simplu.Sunt ăia care tot caraie pe aici ca ei au strazi private si ca linia ferata e o bariera in calea celor care sunt invidiosi ce mari bogatani sunt ei .O sa fie oxupate de boschetari si de oameni ai strazii si de aia care stau prin containerele primariei.Distractie placuta exclusivistilor cu 300 de mp !