Actualitate

Meseria care le aduce absolvenților de profesională un salariu cât al unui director de școală

Meseria de sudor este una dintre cele mai bine plătite și căutate pe piața internă a muncii, dar și pe cea externă. Un sudor bun poate câștiga în județ un salariu lunar de peste 5000 de lei, iar în țări din vestul Europei de 5000 de euro.

Conștienți într-o măsură mai mare sau mai mică de faptul că poartă deja o brățară de aur, elevii care învață în școli profesionale din Bistrița și Târlișua această meserie au participat ieri la concurul ”Sudorul european”, găzduit de Comelf. Elevii cu care am stat de vorbă, majoritatea din mediul rural, ne-au spus că au ales să devină sudori știind că este o meserie căutată, bine plătită atât în țară, cât și străinătate. Printre ei l-am întâlnit și pe Ionel Cilean din Sebiș, elev la Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil”, finalist la faza județ a concursului pe meserii, care ne va reprezenta la faza națională de la Buzău.

Robert Târnovean din Țăgșor, elev la același liceu, ne-a spus că el lucrează de la 14 ani ca muncitor necalificat din dorința de a se întreține singur la școală. Știe că, după ce va absolvi școala profesională și va avea certificatul de sudor, va câștiga mai mulți bani. Deja primește 2000 de lei lunar și este mulțumit, elev fiind: ”Deocamdată, vreau să-mi iau permisul, să-mi continui liceul la seral și apoi o să văd dacă rămân în țară sau plec în străinătate”.

Maistrul instructor Macedon Bota, de la Liceul Tehnologic ”Grigore Moisil” din Bistrița, a explicat că pentru a fi un sudor bun, elevul trebuie doar să dea dovadă de îndemânare și să muncească cu plăcere.

”Sunt mulți copii interesați care lucrează încă de pe băncile școlii. La Comelf sunt doi, mai este unul la RAAL, altul la Miro, altul la Bârgău, tot la RAAL. După ce își fac puțină vechime, după ce cunosc bine desenul tehnic, abia atunci pleacă. Merg în Italia, în Spania, Suedia, Germania, unde găsesc locuri de muncă cu contract și foarte bine plătite”, a spus Macedon Bota.

La Liceul Tehnologic Târlișua, jumătate dintre elevi sunt din Suciu de Sus, Maramureș. Ei fac naveta de la o distanță de 10 kilometri, cu microbuzul. Fac practică la Megatitan Beclean, companie care îi susține pe copii și prin sistemul de învățământ dual cu o bursă lunară de 200 de lei și le oferă inclusiv o masă.

”Avem patru elevi care au absolvit la Târlișua și acum sunt sudori angajați la Megatitan: doi băieți și două fete. Este o meserie pentru bărbați, dar sunt multe sudorițe chiar și la Comelf. Acum, aparatele moderne ajută și fetele să practice cu succes această meserie”, a spus Ioan Bradea, maistru instructor care coordonează și echipa ce face practică la Megatitan.

Atât directoarea Liceului Tehnologic ”Grigore Moisil”, Sorina Cazac, cât și inginerul mecanic Marilena Bogdan, director adjunct și cea care a avut ideea organizării concursului ”Meseria mea, un job al viitorului”, au spus că sudorii sunt angajați încă de pe băncile școlii de companiile partenere și, dacă devin buni meseriași, au mari șanse să câștige salarii mai mari decât un director de școală.

”Suntem și noi, și firmele, mulțumiți de cei care reușesc să-și încheie studiile, să obțină certificatul și să se remarce în competiții cum sunt acestea. Din păcate, unii elevi buni, deși pregătiți, nu rămân găsind variante mai bine remunerate decât ce se oferă aici, deși pentru calificarea lor, salariile sunt foarte bune chiar și în țară. Tot timpul sunt solicitați sudori, iar dacă ar trebui să-i angajăm mâine pe ai noștri și-ar găsi un loc de muncă foarte bine plătit, cu perspective foarte bune de salarizare în firmele noastre. Un sudor bun ajunge la nivelul salariului meu sau chiar mai mult”, a spus prof. Sorina Cazac.

Inginerul Enea Frici, președintele sucursalei Bistrița a Asociației de Sudură din România (ASR), le-a spus elevilor care au participat la concursul ”Sudorul european” că într-adevăr ei poartă deja o brățară de aur.

”Este într-adevăr o meserie de viitor, dovadă că cei care s-au pregătit să o practice pleacă pe bani frumoși în Occident. După 2-3 ani de învățat meserie aici, la Comelf, sau în altă parte pleacă în străinătate. În Norvegia pot câștiga 7000-8000 de euro lunar. Sunt foarte mulți care au plecat. Unii se mai întorc în țară din diverse motive – li se îmbolnăvesc părinții, spre exemplu – și vin să lucreze din nou la Comelf, cu altă experiență, cu altă viziune, iar acest lucru creează o formă de emulație care ne-a dat un anumit succes și un anumit nivel al fabricii. Noi, compania Comelf, suntem foarte bine poziționați în Europa și în lume. Suntem renumiți pentru construcțiile din oțeluri speciale. Facem construcții metalice pentru centrale eoliene care sunt montate în Marea Nordului, cu un grad de rigurozitate foarte înalt și cu specialiști de la ei prezenți în uzină. Mai facem partea de structuri metalice pentru centrale pe gaz, împreună cu Siemens și General Electric, toată partea de construcții de filtrare a aerului cald de la centralele electrice pe gaz. În zona aceasta suntem foarte prezenți, plus că mai facem și utilaj terasier foarte mult. Lucrăm cu firme din Japonia, Italia. Mai facem platforme de vagon pentru o firmă italiană. Cerințele de calitate sunt foarte mari și de aceea sudorii care vin în fabrică la noi au foarte multe provocări. Dacă stau 3-4 ani la noi, învață meserie atât de bine că nu au probleme nicăieri unde merg. Într-o perioadă a plecat o echipă întreagă, s-au dus uniii pe alții. Oameni pe care te chinui să-i formezi, pleacă. Din fericire, unii se mai și întorc, dar procentajul este sub 50%”, a spus inginerul Frici.

Potrivit acestuia, în țară, un sudor bun poate câștiga un salariu de 5000 – 6000 de lei.

Etichete

7 comentarii

  • Recent am fost văzut un reportaj la TV iar în anumite județe din țară elevii de la liceele tehnologice învățau să sudeze pe echipamente “preistorice”, iar mecanică învățau pe un motor Dacia 1100 (tehnologie mai veche de 60 de ani). “Colac peste pupăză”, la anumite specializări tehnologice liceele nu aveau niciun echipament pentru practică. Se eschivau că elevii fac practică la “partenerul comercial” al școlii.
    Nu știu exact ce dotări tehnologice au liceele din județul BN, dar înclin să cred că sunt depășite grav ca tehnologie (bază didactică). Exemplu concret: “sudor în fibră optică”, adică tehnologie actuală cerută pe piața muncii (comunicații, internet etc); unde pot învăța elevii în județul nostru așa ceva? Și exemplele pot continua!
    În schimb actualul Inspector General de la ISJBN “a dublat clasele de liceu teoretic pentru următorul an școlar”, bineînțeles acolo unde dânsul este titularizat. Asta în dedrimentul opiniei unor dascăli din liceu. Câțiva dascăli care nu au fost de acord au motivat corect și logic: vor intra la liceu elevi cu “medii de 1-2”, astfel scade drastic calitatea învățământului. Dar de frică și sub codul tăcerii și-al fricii nimic nu a “transpirat”. De ce se face așa ceva? Simplu: nu contează elevul, contează ca ei să aibă elevi pe viitor, asta fiindcă natalitatea este în scădere, elevii sunt tot mai puțini și “joburile lor de așa-ziși dascăli” să fie asigurate până la pensie! Vor rămâne elevi pentru profesională și licee tehnologice? Mai greu! Asta fiindcă majoritatea oamenilor sunt încă ipocriți “puii lor au intrat la liceu la mate-info”, sună bine, nu? Nu contează că a intrat cu media 1 sau 2!
    Învățământul românesc e pe butuci datorită celor care îl conduc prost!

    33
    3
    • Vești bune. Învățământul e pe butuci. Prin instituțiile pedagogice, numai butuci. Înseamnă că avem de lucru, fratele meu!

      15
      1
    • Eu lucrez protejat!
      Doar la sfarsit ma uit (9 luni) sa vad ce a iesit!

      11
      1
Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.