Actualitate

Ceremonie la Bistrița de Ziua Imnului. Invitați, Sava Negrean Brudașcu și ”Micul patriot”

Cu ocazia Zilei Imnului Național, în Piața Centrală din Bistrița, la statuia poetului Andrei Mureșanu, va avea loc un ceremonial militar și religios organizat de autoritățile locale.

Sâmbătă 29 iulie, începând cu ora 09.00, va avea loc ceremonia care cuprinde acordarea onorului militar, slujbă de binecuvântare și rugăciune pentru poporul român, recital de cântece patriotice, intonarea vocală și instrumentală a Imnului Național al României, defilarea gărzii de onoare.

Vor interpreta cântece patriotice cunoscuta cântăreață de muzică populară Sava Negrean Brudașcu și Tudor Florin Limbean (13 ani, din Vințu de Jos, jud. Alba), cunoscut și ca ”Micul patriot”, câștigător a numeroase concursuri de interpretare începând cu vârsta de 6 ani.

Încă din 1848, ”Deşteaptă-te, române!” i-a călăuzit pe români în momente importante ale istoriei, precum Războiul de Independenţă, Primul şi al Doilea Război Mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan şi emis pe toate staţiile radio. Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când Regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, intonarea sau fredonarea sa fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. În 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi, fiind instituit apoi drept Imn Naţional.

La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet”, scris de Andrei Mureşanu şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului. Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, în Bistriţa.

Ziua Imnului Naţional al României a fost instituită în anul 1998.

5 comentarii

  • Adevărat, „Deșteaptă-te, române!” I-a călăuzit pe români. Cândva. In prezent, nu cred că mai are aceeași semnificație pentru poporul nostru. Din respect pentru cei care au crezut în acest deziderat, merită să ascultăm „vocea” patriotismului. Nu înțeleg însă un lucru. Printre „artiștii” locali, plătiți generos din bani publici (potrivit grilei postate) nu există astfel de voci? Niciunul nu are „puterea” de a cânta un cântec patriotic? Sau .. remunerația nu este atractivă? Stimă pentru doamna Brudașcu și Tudor Florin. In rest… cât mai multe „nunți” și chermeze angajaților Centrelor pentru Cultură Bistrița-Năsăud.

    14
  • Aici la Bistrita era bine sa fie invitat Viktor Orban sa asculte un recital si sa auda cat de greu se desteapta romanii chiar langa statuia poetului imnului national.

    3
    7
  • Poezia lui Andrei Mureșanu intitulată „Un răsunet” a fost publicată în numărul 25 din 21 iunie 1848 al revistei „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și se presupune că este vorba despre un răspuns sau un ecou la poezia „Deşteptarea României” a lui Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21 din 24 mai 1848 al aceleiași reviste:
    Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemişcare,
    N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,
    Ce se-nalţă pân’ la ceruri din a lumii deşteptare,
    Ca o lungă salutare
    Cătr-un falnic viitor?

    Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate?
    Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi românesc
    La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
    Ce pătrunde şi răzbate
    Orice suflet omenesc?

    Iată! lumea se deşteaptă din adânca-i letargie!
    Ea păşeşte cu pas mare cătr-un ţel de mult dorit.
    Ah! treziţi-vă ca dânsa, fraţii mei de Românie!
    Sculaţi toţi cu bărbăţie,
    Ziua vieţii a sosit!

    Libertatea-n faţa lumii a aprins un mândru soare,
    Ş-acum neamurile toate către dânsul aţintesc
    Ca un cârd de vulturi ageri ce cu-aripi mântuitoare
    Se cerc vesel ca să zboare
    Către soarele ceresc!

    Numai tu, popor române, să zaci vecinic în orbire?
    Numai tu să fii nevrednic de-acest timp reformator?
    Numai tu să nu iei parte la obşteasca înfrăţire,
    La obşteasca fericire,
    La obştescul viitor?

    Până când să creadă lumea, o! copii de Românie!
    C-orice dor de libertate a pierit, s-a stins din voi?
    Până când să ne tot plece cruda, oarba tiranie
    Şi la caru-i de trufie
    Să ne-njuge ea pe noi?

    Până când în ţara noastră tot străinul să domnească?
    Nu sunteţi sătui de rele, n-aţi avut destui stăpâni?
    La arme, viteji, la arme! faceţi lumea să privească
    Pe câmpia românească
    Cete mândre de români!

    Sculaţi, fraţi de-acelaşi nume, iată timpul de frăţie!
    Peste Molna, peste Milcov, peste Prut, peste Carpaţi
    Aruncaţi braţele voastre cu-o puternică mândrie
    Şi de-acum pe vecinicie
    Cu toţi mâinile vă daţi!

    Hai, copii de-acelaşi sânge! hai cu toţi într-o unire
    Libertate-acum sau moarte să cătăm, să dobândim.
    Pas, români! lumea ne vede… Pentru-a Patriei iubire,
    Pentru-a mamei dezrobire
    Viata noastră să jertfim!

    Fericit acel ce calcă tirania sub picioare!
    Care vede-n a lui ţară libertatea re-nviind,
    Fericit, măreţ acela care sub un falnic soare
    Pentru Patria sa moare,
    Nemurire moştenind.

    Poemul lui Andrei Mureșanu intitulat “Un răsunet”, a fost scris la Brașov si versurile sale au fost puse pe melodia anonimă a unui vechi imn religios intitulat „Din sânul maicii mele”, devenind marșul revoluționarilor români din 1848 din Transilvania, fiind numit de Nicolae Bălcesu ”Marseilleza românilor”. Denumit ulterior ”Deșteaptă-te, române”, poemul – alcătuit din 11 strofe – a devenit, imnul de Stat al României, prin Decretul-lege nr. 40 , publicat în MO nr. 0015 din 25 ianuarie 1990. La ocaziile festive se interpretează doar strofele 1, 2, 4 și 11:

    Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,
    În care te-adânciră barbarii de tirani!
    Acum ori niciodată, croiește-ți altă soarte,
    La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani.

    Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume
    Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
    Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
    Triumfător în lupte, un nume de Traian!

    Înalță-ți lata frunte și caută-n giur de tine,
    Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
    Un glas ei mai așteaptă și sar ca lupi în stâne,
    Bătrâni, bărbați, juni, tineri, din munți și din câmpii!

    Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine,
    Româna națiune, ai voștri strănepoți,
    Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine,
    „Viața-n libertate ori moarte!” strigă toți.

    Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate
    Și oarba neunire la Milcov și Carpați!
    Dar noi, pătrunși la suflet de sfânta libertate,
    Jurăm că vom da mâna, să fim pururea frați!

    O mamă văduvită de la Mihai cel Mare
    Pretinde de la fii-și azi mână d-ajutori,
    Și blastămă cu lacrămi în ochi pe orișicare,
    În astfel de pericul s-ar face vânzători!

    De fulgere să piară, de trăsnet și pucioasă,
    Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
    Când patria sau mama, cu inima duioasă,
    Va cere ca să trecem prin sabie și foc!

    N-ajunse iataganul barbarei semilune,
    A cărui plăgi fatale și azi le mai simțim;
    Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
    Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

    N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,
    Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
    Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
    Să ne răpească limba, dar morți numai o dăm!

    Români din patru unghiuri, acum ori niciodată
    Uniți-vă în cuget, uniți-vă-n simțiri!
    Strigați în lumea largă că Dunărea-i furată
    Prin intrigă și silă, viclene uneltiri!

    Preoți, cu crucea-n frunte căci oastea e creștină,
    Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt.
    Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
    Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’ pământ!

    Referitor la ”Micul patriot”, vezi: https://www.youtube.com/watch?v=UGHtZCIH978&t=200s

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.