Jocul fecioresc din Şieuţ ar putea intra în Patrimoniul Mondial al UNESCO

Această Listă UNESCO a fost alcătuită oficial în anul 2008, potrivit unei Convenţii pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Ea numără în prezent 166 de opere din 76 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al acestuia, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale.

România este prezentă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO cu Ritualul Căluşului, inclus la 25 noiembrie 2005, şi cu Doina, acceptată în 2 octombrie 2009.

La Şieuţ au fost filmate mai multe jocuri bărbăteşti, dintre care amintim „Băiţa”, „Bărbuncul” sau „Rara”, executate de către un grup de dansatori din comună, membri ai Ansamblului Folcloric „Ciobănaşul” din localitate, acompaniaţi de maestrul Anghel Urs, la vioară şi instrumentistul Robert Lengyel, la braci.

Institutul „Arhiva de Folclor a Academiei Române” Filiala Cluj desfăşoară, împreună cu mai multe instituţii şi comunităţi rurale, urbane şi ONG-uri din Maramureş, Crişana, Transilvania şi Banat, un amplu proiect cultural, fiind partener la întocmirea dosarului ”Jocul fecioresc” în vederea introducerii acestuia în Patrimoniul Mondial UNESCO. Pentru filmarea jocurilor tradiţionale din comuna Şieuţ a fost prezent în această localitate dr. Zamfir Dejeu, cercetător ştiinţific principal I la instituţia clujeană, membru în Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Naţional Imaterial, cel care a realizat în ultimii ani mai multe filmări şi documentare cu ”Jocul fecioresc” din Transilvania.

Valea Şieului se remarcă prin autenticitatea şi frumuseţea portului popular, bogăţia repertoriului muzical şi coregrafic şi unicitatea tradiţiilor, toate aceste elemente stând ca dovadă vie a nealterării folclorului dintr-o zonă deosebită, cu oameni calzi şi primitori, harnici şi gospodari desăvârşiţi. Comuna Şieuţ se individualizează prin faptul că deţine trei formaţii artistice de mare valoare: „Ciobănaşul” din Şieuţ, „Izvoraşul” din Ruştior şi „Poeniţa” din Sebiş, formaţii tradiţionale ce nu au o activitate permanentă, dar care performează la anumite ocazii specifice (colinde şi obiceiuri de iarnă; „Jocul însuraţilor”, organizat în ultima duminică din ianuarie sau alte sărbători săteşti), asigurând astfel perpetuarea valorilor culturale materiale şi imateriale ale comunei. Trebuie să precizăm că în comunitate se joacă şi alte tipuri de jocuri populare, cum ar fi cele mixte: „Brâul”, „De-a lungul”, „Sârbă”, „Învârtită”, „Şchioapa”, „Târnăveancă”, acestea fiind cunoscute şi performate pe toată Valea Şieului.

”Având în vedere valoarea inestimabilă a tradiţiilor din acest areal, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud are prevăzute şi alte acţiuni de promovare a formaţiilor tradiţionale de pe Valea Şieului”, a precizat Smaranda Mureşan, referent de specialitate în cadrul CJC.