Cum va arăta centrul istoric după modernizare. Planurile primarului

Primarul Bistriței, Gabriel Lazany, a prezentat într-o conferință de presă planurile de regenerare urbană a centrului istoric, cu bani europeni, prin proiectul Coridorului Verde.

Proiectul, regândit

”Inițial, proiectul de regenerare a centrului istoric prevedea, în zona pietonală, desființarea teraselor pe partea stângă, cum ne uităm de la Biserica Evanghelică spre zona de la Flora. Pe partea stângă era prevăzut un pârâiaș, un ”lazy river”, un fel de râu, iar pe partea dreaptă era prevăzut un aliniament nou de arbori. Arborii existenți urmau să fie eliminați etapizat, în trei ani. După aceea au început discuțiile legate de acest proiect. Am anunțat încă din campanie că nu agreez eliminarea teraselor, pentru că un centru istoric al unui oraș trebuie să fie un centru viu. Nu poți elimina tot ceea ce înseamnă HoReCa și, din acest motiv, a trebuit să regândim întregul proiect. În discuțiile pe care le-am avut cu Comisia Regională a Monumentelor Istorice, punctul lor de vedere a fost foarte clar: în zona istorică trebuie să fie prioritizată arhitectura locului și nu trebuie să existe arbori care să obtureze această perspectivă. Au solicitat eliminarea tuturor arborilor din zona pietonală și din jurul Bisericii Evanghelice. Acesta este contextul proiectului de la care pornim”.

Situația copacilor

”Aliniamentele de arbori existente în momentul de față sunt formate din arbori inegali, unul mai mare, unul mai mic. Știți că sunt și foarte multe cioate rămase pe aliniament și sunt specii diferite de arbori. Peisagiștii care lucrează în cadrul acestui proiect spun că unele dintre aceste specii sunt chiar interzise în zona urbană sau nu sunt recomandate pentru oraș. Mai mult decât atât, din cauza arborilor nu putem vedea clădirile și monumentele istorice, patrimoniul Bistriței. Cei de la Monumente Istorice și-ar dori o zonă pietonală care să pună în valoare clădirile. În momentul de față, bistrițenii nu văd arhitectura din cauza copacilor.

Copacii care sunt în zona istorică au mai multe probleme. Pe lângă cele legate de simetrie și de modul în care au crescut, sunt prea apropiați de clădirile monument istoric, ceea ce afectează clădirile. Rădăcinile afectează fundațiile, iar coronamentul lor este atât de crescut încât ajunge peste acoperișuri. Frunzele cad, înfundă jgheaburile și burlanele, iar apa, atunci când plouă, se prelinge peste fațade și le degradează. Acestea sunt lucruri certe. Mai mult decât atât, dacă ne ducem în zona pietonală, o să vedem că arborii au tendința de a crește înclinat. De ce? Tocmai pentru că sunt prea apropiați de clădiri. Arborii caută lumina și au nevoie de lumină pentru a se dezvolta, iar marea majoritate au această înclinație către interior.

Am avut, în acest context, o discuție cu cei de la Comisia Monumentelor Istorice și le-am propus o soluție de compromis. Am spus: eliberăm partea de fațade și aducem aliniamentul arborilor mai spre interior, poziționându-i astfel încât să fie între clădiri. În acest fel încercăm să păstrăm căile de acces libere și să avem o vizibilitate maximă asupra fațadelor. De asemenea, prin proiect este gândit și iluminatul arhitectural pentru fiecare arbore.

În ceea ce privește specia de arbori, aceasta încă nu este aleasă. Există, de exemplu, o propunere cu cireș japonez, varianta care are coroană globulară, nu columnară. Este o variantă care, din punct de vedere vizual, arată foarte frumos și este aclimatizată. Pornind de la toate aceste lucruri, am ajuns la o variantă de comun acord cu Comisia Monumentelor Istorice și cu proiectanții. Am solicitat peisagistului care este din echipa de proiectare să vină cu mai multe propuneri, în care să-mi prezinte tipurile de arbori și cum arată ei ca și coronament în diferite etape ale vieții. Este prevăzut în cadrul proiectului să se planteze arbori cu un anumit grad de maturitate. Deci nu o să plantăm arbori care au trunchiul de doi-trei centimetri. Eu nu sunt peisagist, dar ar fi de preferat niște arbori care să nu ajungă foarte mari în raport cu spațiul în care vor fi plantați.

Suplimentar, am reușit să mai salvăm încă 13 arbori, în principal castani și tei. Restul, tot ceea ce înseamnă alte specii de arbori, urmează să fie eliminate. Vor fi tăiați când vom începe lucrările în zona istorică, cel mai probabil din toamnă încolo. Pe noile aliniamente urmează să fie plantați 56 de arbori noi, mult mai mulți decât cei care vor fi eliminați din zona centrului istoric. Este important ca arborii să fie amplasați astfel încât să nu obtureze căile de acces și să nu blocheze vederea către fațadele clădirilor.

Intervenția asupra arborilor este una mai radicală de la început și nu se va face o eliminare etapizată. Dacă se face eliminarea etapizată, așa cum s-a dorit, pentru a scoate o rădăcină după ce ai eliminat un arbore, afectezi cel puțin o rază de 20 de metri din pietonalul deja făcut. Și atunci toate lucrările se dau peste cap. Dacă ar fi fost după mine, eu aș fi eliminat toți arborii. Cei vechi. Și aș fi păstrat doar aliniamentele centrale. Vorbim de pietonal. Deci pietonalul va avea 56 de arbori noi plantați, plus 13”.

Terase pe modelul din vestul Europei

”De asemenea, dacă ne gândim la modul în care este organizat acum centrul istoric, avem lângă clădiri o zonă pietonală, după care vin terasele, apoi o altă zonă pietonală și, ulterior, zona în care circulă mașinile. Am spus că trebuie să regândim și modul în care vor fi amplasate terasele. Am ales ca terasele să pornească din clădire. Nu este un model pe care l-am inventat noi. Dacă mergeți în vestul Europei, vedeți că terasele pornesc din clădire, iar zona centrală, zona pietonală, este liberă. Delimitarea maximă a teraselor va fi dată de aliniamentul copacilor. Astfel, știm că zona dintre aliniamente este rezervată pietonilor”.

Zona Bisericii Evanghelice

”Am cerut modificări și am restrâns foarte mult zona de sabalit, doar la o suprafață mică din jurul Bisericii Evanghelice. Restul suprafeței care era acoperită cu sabalit am înlocuit-o cu spațiu verde. Deci va rămâne o zonă verde. Toți arborii care au o anumită importanță și semnificație vor rămâne. De exemplu, pe un aliniament dispar locurile de parcare și nu se va mai circula în jurul Bisericii Evanghelice. Sunt patru platani, avem un tei și un castan. Nu se întâmplă decât o eliminare a arborilor care sunt considerați inoportuni. Dacă vă uitați la coroana unui platan, a crescut disproporționat. Acest lucru s-a întâmplat pentru că ceilalți arbori nu aveau ce să caute în raza de dezvoltare a platanului.

Noi nu facem decât să eliminăm ceea ce considerăm că este inoportun și, bineînțeles, să plantăm alte specii de arbori, care sunt potrivite pentru mediul urban. Față de varianta pe care am preluat-o inițial și care nu mi-a plăcut, aceasta a devenit o variantă mult mai verde, pentru că am înverzit toată această zonă care înainte era acoperită cu sabalit. Se taie pinii, deci tot ceea ce este rășinos. Nu are ce căuta în zona centrală. Rămân doar arborii importanți. În zonele în care nu se va mai circula, rămân căi de acces aici, prin fața primăriei și în celelalte puncte prevăzute în proiect. Această zonă va deveni o piațetă mare, care va fi legată de zona pietonală. Va fi o zonă foarte frumoasă.

Am păstrat conturul fostei fortificații, iar acel ”lazy river” l-am înlocuit cu patru fântâni. Vom avea astfel și umiditate în zona respectivă. Conturul fostei fortificații va fi reliefat cu o piatră de altă culoare. Păstrăm modelul, astfel încât să încercăm să împăcăm toate punctele de vedere, doar că l-am regândit integral. Dacă reușim să expropriem terenul de pe Bistricioarei, și vom reuși, zona centrului istoric, așa cum am gândit-o eu, va începe chiar de peste drum de parcarea de pe Bistricioarei. De acolo se va intra în povestea centrului istoric”.

Locurile de parcare

”Ce este de reținut este faptul că, în tot ceea ce însemna zona istorică, proiectul inițial prevedea desființarea tuturor locurilor de parcare. Singurul loc în care am agreat desființarea parcărilor, eu, în calitate de primar, a fost în jurul Bisericii Evanghelice. În schimb, pe strada Nicolae Titulescu era prevăzută o pistă de biciclete, fără niciun loc de parcare. Am cerut ca, pe Titulescu, pista de biciclete să fie pe o singură parte, iar pe partea cealaltă să păstrăm locurile de parcare. Am salvat mai mult de jumătate din locurile de parcare.

Acum sunt în discuție și străzile Kogălniceanu și Dobrogeanu Gherea. Tot cu ocazia acestui proiect se va regândi întreaga circulație rutieră în zona centrului istoric. Dorința mea este ca strada Dogarilor, care are cea mai mare suprafață de zid al cetății medievale, împreună cu Turnul Dogarilor, să devină o stradă semipietonală, cu acces strict pentru riverani. Circulația să se facă doar pe străzile Dobrogeanu Gherea și Kogălniceanu. Toată lumea va avea acces peste tot, doar că se va regândi ceea ce înseamnă partea de trafic”.

Final de proiectare, început de lucrări

”Săptămâna aceasta terminăm tot ceea ce înseamnă partea de proiectare. După ce se termină proiectarea, obținem noul aviz de la Comisia de Monumente și vom începe efectiv lucrările din proiect. Lucrările le-am gândit și le-am discutat cu constructorul în așa fel încât să nu afectăm foarte mult zona de HoReCa, adică zona pietonală. Lucrările ar urma să înceapă undeva în luna octombrie și să se încheie în luna mai, când începe sezonul din 2027. Întreaga perioadă de derulare a proiectului, după ordinul de începere a lucrărilor, va fi de 24 de luni. Noi dorim ca zona pietonală, care e zona cea mai sensibilă, unde sunt multe activități comerciale tip HoReCa, să o terminăm în intervalul octombrie – mai”. 

Investiție de peste 58 de milioane lei

În luna mai s-a semnat contractul (proiectare, asistență tehnică și execuție) pentru realizarea proiectului cu bani europeni ”Coridor verde de mobilitate urbană în centrul istoric al municipiului Bistrița”, în valoare totală de 58.118.433,80 lei, constructor fiind MIS Grup. Zonele incluse în proiectul finanțat prin Programul Regional Nord-Vest sunt: Piața Centrală, Piața Mică, Piața Morii, Liviu Rebreanu, Dogarilor, Nicolae Titulescu, Dobrogeanu Gherea, Vasile Nașcu, Vasile Alecsandri, Zorilor, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Vlahuță, pasajele pietonale și legăturile dintre acestea. Principalele lucrări cuprind: modernizarea drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale și pistelor ciclabile; refacerea pavajelor din piatră naturală și a îmbrăcăminților asfaltice; relocarea și modernizarea rețelelor edilitare; instalarea unui sistem nou de iluminat public cu tehnologie LED; amenajarea spațiilor verzi și integrarea mobilierului urban.