Actualitate Cultură

Socăciţele din Rebrişoara, Rodna şi Feldru, promovate printr-un proiect al Fundaţiei Progress

Cântatul şi împăunatul găinii, pregătitul sarmalelor, al colacilor şi prăjiturilor, dar şi prepararea pâinilor mari cât roata carului sunt doar câteva din tainele artei gastronomice păstrate de socăciţe. Fundaţia Progress le provoacă pe cele din Rebrişoara, Feldru şi Rodna să vorbească lumii despre talentul lor.

Socăciţele, bucătăresele prezente la toate evenimentele din viaţa satului, vor fi repuse în valoare de Fundaţia Progress printr-un proiect finanţat cu 65.500 de lei din fonduri norvegiene.

„Pe Valea Someşului Superior, la nunţi, meniul e cam acelaşi, însă o bucătăreasă, o socăciţă bună, este însă cea care moşteneşte anumite talente, reţete, ştiinţa bunicilor şi străbunicilor. Nu oricine poate ajunge să prepare o masă pentru o comunitate mare. Tocmai de aceea, noi vrem să contribuim la descoperirea şi promovarea artei socăcitului prin înregistrarea patrimoniului culinar din Valea Someşului Superior, să identificăm socăciţele active din zonă, cu precădere din Feldru, Rebrişoara şi Rodna şi să promovăm arta socăcitului ca formă de antreprenoriat social”, a spus Gheorghe Crişan, manager de proiect într-o conferinţă de presă.

Ramona Sinca, responsabil de comunicare, a spus că activităţile din cadrul proiectului vor fi axate pe Ramona Sincadescoperirea şi promovarea artei socăcitului, dar şi pepromovarea egalităţii de şanse şi dezvoltare durabilă.

„Ne-am propus să identificăm socăciţele şi să le sudăm într-o comunitate majoră. Vom începe cu cele trei localităţi – Feldru, Rebrişoara şi Rodna – vom identifioca cel puţin trei socăciţe şi vom identifica tradiţiile păstrate de acestea legate de botez, nuntă şi înmormântare. După aceea, vom face şi un brand fiindcă, în zilele noastre, dacă nu ai un brand e ca şi cum nu exişti. Dacă dăm o căutare pe Google despre socăciţe vom vedea că găsim puţine lucruri, iar noi credem că sunt multe de spus şi de arătat legat de arta socăcitului. Le vom face vizibile în mediul online, vom filma obiceiurile lor, vom strânge reţetele lor şi astfel vom produce mai multe resurse pe care le vom folosi pentru a promova socăcitul şi socăciţele. Vom avea un Ebook în care vom strânge reţetele, un film documentar, o galerie foto pe care o vom face publică într-o caravană itinerantă spre final de proiect, dar care va fi disponibilă şi online. De asemenea, vom realiza un ghid al diversităţii culturale din Bistriţa-Năsăud”, a spus Ramona Sinca.

Întrucât finanţatorii proiectului vor să sprijine diversitatea culturală, Fundaţia Progress va face cunoscute şi tradiţiile minorităţilor din zonele în care acestea încă există. „Am înţeles că, în Rodna este o comunitate rromă, maghiară şi chiar slovacă. La nunţi, la botezuri se întâlnesc toţi oamenii satului, iar acolo credem că tradiţiile tuturor sunt vizibile”, a spus Ramona Sinca.

Proiectul se va încheia prin organizarea unui eveniment major care se vrea începutul unei noi tradiţii, o sărbătoare inititulată Socăciţa Văii Someşului Superior. Aici, femeile vor putea demonstra cât de pricepute sunt în ceea ce fac.

În cadrul proiectului vor mai fi realizate şi zece poveşti digitale pe tema diversităţii culturale, 32 de poveşti digitale pe tema egalităţii de şanse, o hartă a „tezaurelor vii” din Bistriţa-Năsăud pe care vom regăsi toate minorităţile şi patru itinerarii culturale. O colecţie cu 25 de interviuri, 30 de reţete oferite de socăciţe şi trei filmări ale obiceiurilor coordonate de ele vor fi disponibile la finalul proiectului, respectiv anul viitor în luna martie.

Cristiana Sabău

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.