Preşedintele Franche-Sylvanie, Claude Mercier, ambasador al turismului în Munţii Rodnei

INTERVIU Francezii au toate motivele să vină în România şi să descopere o altă destinaţie turistică, interesantă atât din punct de vedere cultural, cât şi ca peisaj, crede preşedintele Asociaţiei Franche-Sylvanie, Claude Mercier, un vechi prieten al Bistriţei care ne vizitează judeţul de peste 20 de ani. În continuare fascinat de ţara şi judeţul nostru, domnia sa vrea să pună umărul şi la promovarea lui ca destinaţie turistică.

Iată-vă din nou în România. Bine aţi revenit! 

Mulţumesc. E o vizită de plăcere de data aceasta. Am venit să mă plimb prin Munţii Rodnei, să fac un tur. Am programat asta de mult timp şi sunt foarte bucuros că am descoperit nişte munţi sălbatici, încă protejaţi. Accesul e încă dificil spre ei, dar cred că îi pot suprinde în special pe acei oameni care iubesc muntele. Şi noi, în Franţa, avem munţi, dar sunt mult mai accesibili, avem drumuri care permit să te apropii de ei. În ce priveşte Munţii Rodnei, cred că traseele sunt bine marcate, sunt refugii adaptate şi există inclusiv locuri de cazare. Fireşte că sunt lucruri care pot fi îmbunătăţite, dar, deja, multe ne arată că s-au făcut paşi în direcţia bună.

Aveţi şi un proiect legat de Munţii Rodnei?

Fireşte. Cred că relaţiile franco-române nu mai sunt cele de acum 20-25 de ani şi trebuie să găsim alte căi de a face schimburi. Eu îmi doresc ca francezii să vină în România şi să descopere o altă destinaţie turistică. În opinia mea, România este interesantă atât din punct de vedere cultural, cât şi ca peisaj. Sunt foarte multe regiuni frumoase, iar Munţii Rodnei, Carpaţii în general,  pot fi foarte atractivi. Ca urmare, am venit să văd cu ochii mei cum stau lucrurile, să stabilesc nişte contacte cu agenţii de turism şi chiar cu privaţii pentru ca noi – Asociaţia Franche-Sylvanie – să le facem propuneri francezilor să participe la circuite turistice în România, în Bistriţa-Năsăud.

Din câte ştiu, comuna Parva, unde asociaţia a amenajat în urmă cu mulţi ani un prim centru turistic pe care l-a denumit Hubert Tyrode, a redevenit interesată de turismul rural.

Da şi noi am avut acolo proiecte legate de turism, exact cum spuneţi, dar poate că acolo situaţia nu era exact cum ne-am dorit. Am văzut acum că, la Şanţ, la Sîngeorz-Băi şi chiar la Colibiţa sunt condiţii mai bune de acces, de cazare. La Parva e poate puţin mai complicat pentru că e nevoie de nişte investiţii mai întâi. M-am bucurat să aflu că este modernizat Centrul Hubert Tyrode şi că se vor face două pensiuni. E aşadar o destinaţie care poate intra şi ea în atenţia noastră. Cred că sunt foarte multe şanse de promovare pentru toate satele de la poalele Munţilor Rodnei doar că trebuie să ne organizăm puţin. Toate satele sunt frumoase. Am auzit de Borşa, de exemplu, de Moisei, din Maramureş, nu am fost încă acolo, de Pasul Prislop, sate în care s-ar putea face turism şi cred că toate sunt destinaţii interesate pentru a descoperi România ariilor protejate.

Şi ce poate face Asociaţia pe care o conduceţi pentru a promova turismul rural în Franţa?

Avem acum unealta numită internet, o adevărată revoluţie. Eram zilele trecute într-o pensiune care avea acces la  wi-fi. Mi-am deschis telefonul, am intrat pe internet, iar patronul mi-a spus că majoritatea oaspeţilor săi au aflat despre pensiune de pe internet şi îşi fac rezervări tot acolo. Noi vom face cunoscute informaţiile despre România în general, despre Bistriţa-Năsăud în special, vom oferi celor interesaţi contacte, vom propune trasee specializate pentru cei interesaţi de istorie, de cultură, de natură. Aceasta poate fi munca noastră.

În ce priveşte deplasarea, organizarea va fi a fiecăruia fiindcă e tot mai uşoară. Costurile zborurilor cu avionul s-au redus mult. Tot ce trebuie să facem noi e să fabricăm nişte intermediari, pot fi persoane, organizaţii care să se ocupe de toate detaliile în aşa fel încât fiecare excursie să fie ofertantă. Există un public interesat să cunoască locuri noi, oameni noi în lumea întreagă. Acest tip de public are nevoie de o minimă infrastructură ca să se deplaseze. E genul de public dornic de explorări, care vrea să doarmă în munţi, în corturi. Sunt şi alţii care vor confort, linişte, dar se pot găsi oferte şi pentru ei. România e o ţară frumoas, liniştită. Nu sunt motive de îngrijorare. România nu e un parc de distracţii. Eu îi voi sfătui pe compatrioţii mei să vină în România să descopere o ţară cu o istorie interesată, cu oameni care încearcă să facă pasă paşi spre evoluţie, care fac eforturi să-şi dezvolte ţara şi care trebuie să găsească soluţii care nu sunt deloc uşoare. Noi, în Franţa, ne-am bucurat de o dezvoltare industrială, dar acum nu mai poate fi o soluţie. Trebuie căutate alte modele. Nici noi nu avem soluţii. Şi noi suntem în criză economică. Trebuie să recunoaştem lucrul acesta. Eu cred că trebuie promovat turismul pentru ca oamenii să se întâlnească, să se cunoască şi să se respecte. Personal cred că România, cu istoria ei, a adus o contribuţie importantă la construcţia europeană. România poate fi un exemplu de ţară care se străduieşte să evolueze, iar noi, francezii şi românii, trebuie să învăţăm să lucrm împreună şi să ne reinventăm împreună. Promovăm turismul pentru ca fiecare să descopere ţara celuilalt. Francezii mereu au crezut în tot felul de soluţii universale. Îi voi îndemna să vină aici şi să vadă că acestea sunt locale, că fiecare ţară, judeţ, localitate, îşi caută şi găseşte drumul său, iar eu sper că acest punct de vedere a duce la reluarea schimburilor între Bistriţa şi Besançon într-un alt ritm.

Nu există o reţinere a francezilor să vină în România din cauza romilor?

O, nu. Romii din Franţa ne creează disconfort, dar nu se teme nimeni de ei. Problema ţiganilor e una de imagine pentru România. Există într-adevăr. Nu trebuie să îi dăm o amploare mai mare decât o are deja. Uitaţi, de exemplu, chiar alaltăieri m-am întâlnit în munte cu nişte ţigani care adunau ciuperci, ne-am salutat, am făcut cu mâna, oameni foarte prietenoşi. Acum Europa se confruntă cu problema refugiaţilor, cred că şi francezii vor fi obligaţi să-şi reconsidere poziţia faţă de ospitalitate. În această idee, noi, asociaţia, programăm să facem reuniuni, o dată la noi, poate într-un alt an la Bistriţa, să ne sărbătorim prietenia. Anul viitor, vom organiza Primăvara românească. Sperm să fie un eveniment frumos în care compatrioţii noştri să afle lucruri interesante despre România.