A cui e vina pentru că nu se mai colectează selectiv deşeurile în BN. Cine ar trebui să suporte noua taxă

Din moment ce firma care ridică gunoiul din Bistriţa a amplasat în faţa containerelor semiîngropate în care se colecta selectiv gunoiul altele pe care scrie „deşeuri amestecate”, iar autorităţile care gestionează proiectul de management integrat al deşeurilor i-au permis lucrul acesta, cetăţenii nu ar trebui să mai suporte încă o taxă pentru acest serviciu deja scump în judeţul nostru.

Timp Online l-a întrebat pe preşedintele Partidului Verde Bistriţa-Năsăud, Cristian Ţetcu, ce părere are despre introducerea, de la 1 ianuarie 2017, a taxei de 80 de lei pentru tona de deşeu depozitat la groapa de gunoi, „taxă penalizatoare pentru managementul deşeului” şi cine crede că o va plăti.

„Evident că această nouă taxă o vom plăti noi, cetăţenii, ca întotdeauna, şi se vede foarte clar prin tactica adoptată de cei de la ADI Deşeuri în momentul în care au dezvoltat Caietul de sarcini. Dacă la momentul actual, bistriţenii plătesc 9 lei şi ceva pentru colectarea deşeurilor, după Caietul de sarcini suma aceasta va ajunge undeva la 13 lei cu tot cu TVA. Toate aceste lucruri sunt luate în considerare de cei care gestionează la ora actuală deşeurile în România pentru că acest aspect nu e o noutate. Dacă luăm în considerare că, în 2014, UE ne-a impus legislaţia cu privire la economia circulară, ceea ce înseamnă că niciun deşeu nu e deşeu, ci materie primă pentru altă industrie sau cel puţin aşa ar trebui să fie, România trebuia să ia nişte măsuri în această direcţie. Din păcate, interesele reciclatorilor, ale colectorilor de deşeuri şi ale celor care gestionează gropile de gunoi la nivelul României nu sunt identice cu cele pe care le-a promovat UE prin această decizie, a implementării economiei circulare. Dacă urmărim pe parcursul timpului, fiecare dintre cei implicaţi în acest lanţ au interese divergente. Sunt interesaţi să tragă focul la oala lor spunând că problemele sunt în zona colectării de către cetăţeni, că ei nu ar fi suficient de educaţi, ceea ce nu este adevărat. S-a dovedit la Bistriţa-Năsăud, primul judeţ care a implementat un sistem de management integrat al deşeurilor, că cetăţenii au fost probabil primii care au fost interesaţi să promoveze colectarea selectivă şi care au avut puncte de vedere contrare sistemului de taxare şi nu de tarifare, taxarea prin colectarea sumelor de către primării, ceea ce nu mai dă posibilitate cetăţeanului să plătească după cât deşeu produce şi de a fi cointeresat să producă mai puţin. Prima piatră de temelie la acest sistem este să produci mai puţin gunoi”, a spus Cristian Ţetcu.

Întrebat dacă prin amplasarea containerelor pe care scrie „deşeuri amestecate” s-a pierdut obiceiul colectării selective, Cristian Ţetcu a răspuns: „Se încearcă lucrul acesta, categoric, pentru că nici colectorului, nici celui care depozitează, nu îi este în avantaj, conform legislaţiei româneşti şi europene, să aplice colectarea selectivă. Dacă până anul trecut în septembrie când am avut problema instituirii stării de urgenţă la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud nu se putea mişca un deget în privinţa utilizării acestei infrastructuri – toată lumea spunea că, dacă o avem, o folosim că Europa ne ia banii – la momentul acesta, fără niciun fel de derogare din partea instituţiei de finanţare, respectiv a Ministerului Dezvoltării, se pot face colectările amestecate ascunşi după starea de urgenţă. Instituirea stării de urgenţă, am spus de atâtea ori, nu impune modificarea modului în care se face colectarea, depozitarea şi transportul, ci doar cine o face, adică nu se mai stă după o licitaţie, ci se dă o atribuire directă”.

Referitor la taxa de 80 de lei/tona de deşeuri colectate neselectiv, Cristian Ţetcu a spus că această suprataxă ar trebui achitată în Bistriţa-Năsăud de autorităţile care nu au supravegheat ca proiectul de management integrat al deşeurilor să fie derulat corespunzător.

„Dacă ar exista condiţii, cum există în Bistriţa-Năsăud, de a se face colectare selectivă la nivel de producător, adică al cetăţeanului, toate aceste taxe, care de fapt pot fi încadrate ca nişte abuzuri, ar trebui să fie suportate de către instituţiile care nu sunt în măsură să gestioneze corespunzător această situaţie. În primul rând ar trebui să fie primăriile care ne reprezintă în ADI Deşeuri. Acolo ar trebui să transmită punctul de vedere al cetăţenilor şi nu unul politic sau administrativ sau chiar de interes de grup. În al doilea rând, ADI Deşeuri care adună la un loc toate aceste interese, dar care, la rândul ei, trebuie să reprezinte interesele cetăţenilor şi celelalte instituţii care nu aplică legea: APM şi Garda de Mediu care ar trebui să fie prima care să se sesizeze că sistemul de management integrat al deşeurilor nu este respectat şi să dea amenzile cuvenite celor care mă obligă pe mine, ca cetăţean, dacă colectez selectiv în casă, să amestec jos, la pubelă. De asemenea, stă în voinţa colectorului să se întâmple altfel. Dacă el nu ne-ar fi pus acele recipiente de colectare amestecată în faţa recipienţilor semiîngropaţi şi ar fi avut infrastructura necesară de colectare a sacilor, puteam colecta selectiv în continuare. Fără această infrastructură de colectare a sacilor din semiîngropate nu ar fi trebuit să participe la atribuirea directă, ar fi trebui să spună că nu e în măsură. Operatorul (Supercom -n.r.) a participat ştiind că nu are această infrastructură şi că va paraliza în acest fel funcţionarea sistemului de management integrat”, a spus el.

Cristian Ţetcu a conchis că, aşa cum se întâmplă de fiecare dată, se vor găsi tertipuri prin care oamenilor li se va explica faptul că tot ei sunt vinovaţi de faptul că nu selectează gunoiul. „Toate aceste lucruri au fost uşor planificate pentru că ei totdeauna au mizat pe faptul că cetăţeanul poate fi influenţat. Suntem mulţi, avem opinii diferite şi putem fi uşor influenţaţi spunându-ni-se că unii nu colectează selectiv pentru că nu au cultura necesară, alţii pentru că nu le pasă. În momentul în care pe acest fundal vii să-mi spui că mai ai de plătit ceva pentru că tu eşti de vină  pentru că nu eşti stare nu avem altceva de făcut decât să înghiţim în sec şi să plătim. După părerea noastră e mult prea mult ce se întâmplă. Dacă s-ar aplica principiul zero deşeuri care se aplică în multe comunităţi din Europa, acela de a colecta selectiv şi de a plăti după cât deşeu produci, de a composta, am stopa producerea deşeurilor la sursă şi nu ar fi o presiune aşa de mare nici asupra colectorilor, şi nici asupra gropilor”, a spus Ţetcu.

Întrebat de Timp Online dacă respectiva taxă de 80 de lei/tona de gunoi ar putea duce la scumpirea tarifelor pe care le plătesc cetăţenii, directorul ADI Deşeuri, Pavel Plăian, a răspuns că este posibil şi lucrul acesta întrucât operatorul nu este de acord să o plătească el.