Amenajarea râului Bistriţa Ardeleană, măr al discordiei între ecologişti şi autorităţi

Amenajarea Bistriţei Ardelene la pachet cu reparaţiile la Barajul Colibiţa, a stârnit un adevărat scandal la nivel naţional, ecologiştii acuzând Administrația Națională Apele Române (ANAR) că vrea să betoneze albia unui râu protejat de Natura 2000 ca să dea de lucru firmelor „satelit”.

Potrivit Digi24.ro, viiturile invocate de Apele Române pentru derularea lucrărilor nu au existat niciodată.

Din astfel de regularizări firmele satelit ale Apelor Române fac bani frumoși, acuză ecologiștii. „Grija” față de râu contravine faptului că la Bistrița zeci de proprietari de locuințe aflate pe malul apei l-au înțepat cu țevi prin care varsă în aceasta apele uzate din gospodărie, scrie Digi24.ro

Proiectul „Mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița”, județul Bistrița-Năsăud, promovat de ANAR, cuprinde lucrări de reparație a barajului Colibița și de amenajare a Bistriței Ardelene și a unor afluenți ai acestuia până la confluența cu râul Șieu și riscă să provoace noi conflicte între stat și ecologiști.

Aceștia sunt revoltați după ce miercuri Agenția Județeană de Protecție a Mediului Bistrița-Năsăud a stabilit în cadrul unei ședințe a Comisiei de Analiză Tehnică faptul că proiectul derulat în interiorul sitului „Natura 2000” „Cușma”, de lângă munții Călimani, n-are nevoie de evaluare a impactului asupra mediului și nici de evaluare adecvată. Acestea sunt proceduri riguroase prin care se asigură faptul că lucrările făcute în zone protejate nu distrug ecosistemele.

Ecologiștii sunt revoltați că propunerile lor au fost respinse, iar întrebările lor au rămas fără răspunsuri mulțumitoare, dar și pentru că în urmă cu 14 luni se afirma contrariul.

În luna noimebrie a anului 2017 Apele Române explica pentru Digi24.ro că proiectul urmează să parcurgă procedurile de evaluare a impactului asupra mediului și cea de evaluare adecvată. Un studiu realizat de ISPH Project Development stabilea că lucrările proiectate sunt periculoase pentru ecosistem.

Proiectul are două componente. Prima dintre acestea prevede mărirea gradului de siguranță a acumulării Colibița realizată în anii 80 și niciodată reparată. Pentru aceasta ANAR urmează să deverseze treptat apa din acumulare, urmând să inunde zonele din avalul acumulării. De aceea sunt imperios necesare lucrări în vederea protejării populației din localitățile situate în aval de baraj, susține ANAR.

În acest sens în aval se vor realiza lucrări de protejare a malurilor cu piatră și vor fi realizate zone inundabile. Apele Române spune că lucrările sunt necesare tocmai în scopul diminuării pagubelor materiale și chiar de vieți omenești provocate de viituri, respectiv creșterea capacității de apărare împotriva inundațiilor în condițiile climatice actuale.

Biologul Călin Dejeu, unul dintre cei mai energici activiști de mediu din zona Transilvaniei, afirmă că lucrările sunt doar un pretext care permite ANAR să dea bani unor firme satelit. „Din regularizări fac bani frumoși firmele satelit ale Apelor Române. Cum acestea nu au niciun rost, nu se vor trezi cu reclamații, cum s-ar întâmpla dacă firmele ar lucra în bătaie de joc la un drum, deturnând fondurile. Iar dacă totuși vine viitura și ”îi șifonează” pe cei care au construit ilegal în zone inundabile, desigur că va fi de vină ”furia naturii”, și nimeni altcineva. De aceea mafia regularizărilor este atât de dezvoltată în România și atâtea instituții închid ochii, pentru că este o afacere foarte bănoasă și cine are bani are și influență”, acuză el.

De altfel, relatările privind viituri pe Bistrița Ardeleană lipsesc. Acum șase ani însă, un copil în vârstă de 10 ani din localitatea Rusu Bârgăului a murit înecat după ce a încercat să își salveze animalele scoase la păscut, în condițiile în care lucrătorii de la baraj dăduseră drumul la apă. Animalele au fost trase în apă de curenţi, iar băiatul a sărit să le salveze. Nu a avut însă nicio şansă şi el a fost luat de valuri. Familia l-a căutat timp de două ore, apoi a cerut ajutorul lucrătorilor ISU.

„Au dat drumul la baraj, ăsta este tot necazul, că dacă nu dădea drumul, poate nu se întâmpla. Uitaţi ce repeziciune are, poate deja a trecut de lac”, afirma la acel moment Constantin Ananuţi, pompier voluntar.

Dejeu spune că inundațiile cauzate de deversarea apelor din baraj pot fi prevenite prin reglajul debitelor eliberate, după cum se întâmplă pe Someș, râu pe malul căruia el a copilărit.

Compania „Apele Române” are câteva argumente forte pentru lucrări.

”Proiectul vizează intervenții care să înlăture eroziunea pronunțată a albiei râului care determină antrenarea și transportul materialului fin coloidal și care afectează atât calitatea apei ca mediu de viață , cât și calitatea apei potabile prin transportul materialului erodat spre stația de tratare a apei și, ulterior, spre consumator”, spune regia. Nici acest argument nu stă în picioare. În stare naturală un râu nu transportă așa ceva. De aceea există și stații de tratare a apei. Dimpotrivă lucrărrile cu materiale de construcții sunt cele care duc la apariția nisipului în apă, afirmă el.

ANAR explică măsurile luate pentru protejarea faunei și minimalizarea impactului asupra mediului. Amenajarea cursului de apă va avea loc doar în intravilan unde există vulnerabilități (populație, imobile). Acolo unde lipsesc factorii de vulnerabilitate s-a propus dezvoltarea unor zone umede, „elemente de infrastructură verde care să prea debitele excesive”.

Lucrările vor fi efectuate fără pătrunderea utilajelor în albie, pe fronturi de lucru de cel mult 100 de metri.

Cât privește impactul asupra speciilor de pești și a restului faunei, ANAR afirmă că un studiu realizat de JBA Consult Europe ar arăta că impactul asupra mediului va fi „nesemnificativ și temporar”. ANAR pare a recunoaște faptul că cel puțin două specii de pești vor fi afectate, dar spune că Directiva Cadru Apă a CE cere judecarea calității faunei piscicole după abundența speciilor și a vârstei acesteia și nu după situația a doar două speciii (mreana vânătă și zglăvoaca). Structurile de beton ale lucrărilor au fost înlocuite cu materiale locale, cum ar fi piatra, pământul și saltea de fascini, spune ANAR.

Ecologiștii spun că au fost ignorate complet observațiile lor

„Cum era de așteptat, au ignorat complet observațiile nostre, au răspuns doar pe lângă subiect sau cu minciuni și aberații anacronice, și a rămas că proiectul nu se supune evaluării de mediu”, spune biologul Dejeu.

„În OUG 195/2005 (numită și legea protecției mediului) se menționează (…) : evaluarea impactului asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului. De aici rezultă clar că la proiectele cu impact semnificativ asupra mediului este necesară evaluarea impactului și, implicit, coroborând cu principiul precauției din legislația de mediu, doar dacă există certitudinea că un proiect nu are impact semnificativ asupra mediului poate fi încadrat ca un proiect ce nu necesită evaluarea impactului asupra mediului. Ori la acest proiect, care distruge Bistrița Ardeleana pe toată lungimea ei, de la Colibița până la vărsarea în Șieu, nu doar că nu există certitudinea că nu are impact semnificativ asupra mediului, ci este evident că, dimpotrivă, există un impact semnificativ asupra mediului. Acest caz arată că în România am ajuns la dezastru total în privința evaluărilor de mediu. Este un fiasco total. Oricum de obicei APM-urile dau decizii de încadrare fără evaluare de mediu la proiecte care este evident că au impact semnificativ și, în rarele cazuri când nu se întâmplă așa ceva, se vine cu un studiu fals de impact pentru că studiile sunt plătite direct de titulari. Iată că și când se întâmplă un miracol și evaluatorul este măcar parțial obiectiv și constată impactul semnificativ asupra sitului Natura 2000, APM-ul face o manevră ilicită și tot autorizează proiectul”, acuză biologul.