Doina Pană, raport de activitate după trei luni de mandat

”În plan legislativ, prioritatea o constituie asigurarea bunei funcţionări a Consiliului Economic şi Social. În acest sens, am  elaborat împreună cu partenerii sociali (toate confederaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional) un proiect de lege privind Organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, care a fost înaintat  Guvernului, însuşit de acesta şi transmis Parlamentului spre dezbatere şi adoptare.

Dialogul social, corect instrumentat, conduce la pace socială. El trebuie să prevină conflictul în stadiile lui incipiente sau, ideal, să-l preîntâmpine. În România anilor de după 1989, dialogul social între părţi apărea abia după instalarea conflictului, existând mai mult o cultură a conflictului pentru obţinerea unor revendicări decât o cultură a dialogului.

La ora actuală, prin legislaţia în vigoare, dialogul social este impus ca un instrument absolut necesar dezvoltării unor relaţii de muncă corecte şi eficiente pentru toţi actorii sociali implicaţi. Formele de manifestare ale lui sunt informarea, consultarea şi negocierea. Purtat cu bună-credinţă şi cu parteneri sociali reprezentativi şi credibili, dialogul social este în măsură să ajute la identificarea unor soluţii optime de rezolvare a problemelor.

Dialogul social tripartit instituţionalizat se desfăşoară pe trei paliere: naţional, sectorial şi teritorial. La nivel naţional, funcţionează Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog social,  Consiliul Economic şi Social. La nivel sectorial, funcţionează comisiile de dialog social la nivelul fiecărui minister iar în plan teritorial funcţionează Comisiile de dialog social la nivelul prefecturilor. Dialogul social bipartit se concretizează în contracte colective de muncă la nivel de unităţi, grup de unităţi şi sectoare de activitate.

Dialogul social poate fi un catalizator în identificarea soluţiilor economice, dar nu poate fi un substitut al lor. Nu este soluţia magică de rezolvare a tuturor problemelor care privesc activitatea unei companii, ci un instrument prin care partenerii sociali caută împreună soluţiile optime privind problemele care le stau în faţă.

Concluzie: principala sarcină a ministrului delegat pentru dialog social este să asigure cadrul legal ca acesta să se desfăşoare, să se asigure că dialogul social funcţionează la toate aceste nivele şi să asigure, în cazul în care este solicitat de către miniştri sau prefecţi, sprijin.

Cazul Mechel Campia Turzii:

Situaţia  salariaţilor disponibilizaţi  în cadrul SC Mechel SA Câmpia Turzii este o preocupare majoră a Guvernului României. Chiar dacă statutul de firmă privată a SC Mechel SA Câmpia Turzii nu permite o intervenţie directă a guvernului, cu acordul companiei, din respect şi îngrijorare faţă de situaţia salariaţilor disponibilizaţi, am participat în data de 28.02.13, la sediul Instituţiei Prefectului Judeţului Cluj, la o întâlnire cu reprezentanţii acţionariatului majoritar al societăţii, cu liderul de sindicat şi reprezentanţi ai salariaţilor disponibilizaţi, în prezenţa prefectului de Cluj, a primarului din Câmpia Turzii şi ai parlamentarilor de Cluj. În cursul întâlnirii au fost abordate atât problemele de strategie privind viitorul combinatului cât şi o etapizare a acordării drepturilor solicitate, termenul promis de conducerea societăţii fiind data de 15.03.13.

În plus, ca încă o dovadă a preocupării guvernului, pentru a preîntâmpina pe viitor asemenea situaţii, în urma informării pe care i-am făcut-o premierul României, Victor Ponta, acesta a solicitat, în şedinţa de guvern din data de 06.03.12, analizarea posibilităţii modificării legislaţiei în vigoare, în sensul introducerii unor sancţiuni în cazul companiilor cu capital integral privat care nu-şi respectă obligaţiile prevăzute în contractele colective de muncă faţă de angajaţi. În urma analizei cerute a rezultat că legislaţia naţională şi convenţiile Organizaţiei Internaţionale a Muncii interzic orice imixtiune, sub orice formă şi modalitate în executarea contractelor colective de muncă, toate cazurile privind executarea, modificarea sau încetarea contractului colectiv de muncă fiind de competenţa instantelor judecătoreşti (cadrul legislativ actual fiind acoperitor pentru asigurarea protecţiei drepturilor salariaţilor în cazul neexecutării contractelor colective de muncă). Ca şi concluzie, chiar dacă e regretabil că s-a ajuns aici, salariaţii sunt protejaţi prin lege, executorul judecătoresc procedând la prioritizarea plăţii salariilor şi a altor datorii asimilate acestora, indiferent de numărul altor creditori (dacă urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori).

Menţionez, de asemenea, că pe agenda de lucru a comisiei pentru dialog social de la nivelul prefecturii Cluj, a fost o temă permanentă în ultimele 2 luni, rapoartele prefectului evidenţiind acest lucru,  precum şi deplasările făcute la faţa locului de către domnul Giurgiu Mircea, consilier personal al ministrului delegat pentru dialog social.

Cazul Oltchim

În primul rând, situaţia de la Combinatul Oltchim este  una de ordin economic, prin urmare şi soluţia trebuie să fie tot economică. Dialogul social poate contribui la soluţionarea problemelor combinatului, prin implicarea partenerilor sociali tocmai în identificarea soluţiilor viabile care să permită relansarea activităţii acestuia. Acest dialog social a existat în permanenţă, în cadrul Ministerului Economiei. Personal, am purtat multe discuţii pe această temă cu domnul ministru Varujan Vosganian şi la invitaţia acestuia, am participat  la două şedinte de dialog social la sediul Ministerului  Economiei, pe tema situaţiei de la Combinatul Oltchim, în prezenţa liderilor de sindicat, a reprezentanţilor salariaţilor, a administratorilor judiciari şi ai conducerii companiei, ai parlamentarilor de Vâlcea şi a autorităţilor administraţiei locale, concluziile finale fiind unanim acceptate de către toţi partenerii de dialog social, în urma ambelor sedinţe.

Bilanţul pe 3 luni al activităţii ministrului pentru Dialog Social arată astfel:

Ca proiecte şi priorităţi pe care le am, pe scurt, acestea ar fi:

– Consolidarea şi, acolo unde este cazul, revigorarea dialogului social tripartit la nivel local. În acest sens, am iniţiat o procedură de analiză a activităţii comisiilor de dialog social judeţene, pentru identificarea căilor prin care putem creşte implicarea partenerilor sociali în diverse forme de parteneriat cu autorităţile locale, în vederea soluţionării problemelor de interes comun. Intenţionez ca analiza activităţii comisiilor teritoriale de dialog social să se regăsească într-un material de sinteză care să fie publicat şi pus la dispoziţia tuturor părţilor interesate.

– În plan legislativ, prioritatea o constituie asigurarea bunei funcţionări a Consiliului Economic şi Social. În acest sens, a fost elaborat proiectul de lege la care faceam referire in raspunsul de la intrebarea 1. De asemenea, la solicitarea partenerilor sociali pentru modificarea  Legii 62 – Legea dialogului  social, aceasta se află într-o procedură de analiză în vederea stabilirii oportunităţii modificării acesteia.

– Într-o perspectivă pe termen mai lung, intenţionez să promovez conceptul de soluţionare alternativă a conflictelor colective de muncă pe calea medierii şi arbitrajului prin Oficiul de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă de pe lângă Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Aceasta ar conduce şi la degrevarea instantelor de judecată de câteva sute de mii de dosare (la ora actuală există cca 200000 de procese pe rol în instanţe,  pe tema conflictelor de muncă). În acest sens, am demarat un proiect cu finanţare din Fonduri Norvegiene, pentru formarea de mediatori şi arbitri, specializaţi în conflicte colective de muncă.

Pe lângă cele menţionate mai sus, ca un bilanţ al celor 3 luni:

Am organizat:

– Întâlniri informale, pe teme specifice, cu liderii confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional (5 confederaţii sindicale şi 9 confederaţii patronale), la solicitarea mea.

– Întâlniri informale, pe teme specifice, cu reprezentanţi ai Consiliul Investitorilor Străini, ai  Camerelor de Comerţ Româno – Americană  şi Româno-Germană, la solicitarea mea.

– Întâlniri informale, pe teme specifice, cu liderii organizaţiilor sindicale sau chiar a unor sindicate, la solicitarea acestora.

– Întâlniri la nivelul ministerului şi chiar la nivelul guvernului cu liderii confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, în vederea identificării soluţiei optime pentru salariul minim garantat în plată pentru anul 2013.

– Întâlnire în Consiliul Naţional Tripartit, prezidat de premierul Victor Ponta, pe tema agricultirii şi a privatizărilor ce urmează, în prezenţa miniştrilor de resort.

Am participat la:

– Întâlniri cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ai Comisiei Europene şi ai Băncii Mondiale.

– Conferinţe organizate de  confederaţiile sindicale.

– Mese rotunde pe tema dialogului social, organizate de confederaţiile sindicale.

– Şedinte de dialog social la nivelul unor prefecturi şi a unor ministere, la solicitarea prefecţilor sau a miniştrilor în cauză.

Am monitorizat şedintele de dialog social la nivelul ministerelor şi al prefecturilor.

Am asigurat gestionarea corectă a bazei de date la nivelul direcţiei pentru dialog social.

Am asigurat legătura permanentă cu organismele internaţionale, în principal cu Organizaţia Internaţională a Muncii, inclusiv prin participarea din partea României la manifestările organizate de aceasta”.

Ministru delegat pentru dialog social, Adriana Doina Pană