Politică

Bistriţa, ultima în sondajele privind reşedinţa viitoarei regiuni Nord-Vest

Stabilirea reşedinţelor viitoarelor regiuni va fi penultima decizie din procesul de regionalizare, a spus vicepremierul Liviu Dragnea, care a prezentat şi un sondaj privind opiniile exprimate de populaţia din interiorul fiecărei regiuni de dezvoltare. El a precizat că actualele reşedinţe de judeţ trebuie să devină polii de dezvoltare ai regiunilor şi că ar fi bine ca în fiecare judeţ să fie câteva instituţii regionale.

”Trebuie să recunosc faptul că este decizia care generează cele mai multe patimi, discuţii, negocieri. Vreau să vă spun că sunt anumite regiuni în care trăiesc oameni care au suficientă inteligenţă şi nu mai stau să se uite la dezbaterile de la televiziuni şi au început temeinic să strângă în jurul lor forţe care să îi susţină în demersurile lor”, a spus Liviu Dragnea.

El a mai afirmat că stabilirea finală a reşedinţelor regionale trebuie să ţină cont de modelul multipolar care asigură cea mai echilibrată dezvoltare. În acest sens, el a precizat că ”actualele reşedinţe de judeţ trebuie să devină viitorii poli de dezvoltare ai regiunii”.


Dragnea a menţionat totodată că în viitoarele reşedinţe nu trebuie concentrate sediile tuturor instituţiilor regionale. Dragnea susţine că ar fi bine ca în fiecare judeţ să fie una, două sau trei instituţii regionale, ”astfel încât fiecare judeţ să simtă că participă la acest proces de regionalizare”.

Vicepremierul a prezentat şi un sondaj privind opiniile exprimate de populaţia din interiorul fiecărei regiuni de dezvoltare.

Potrivit răspunsurilor, în regiunea de Nord Est 48% dintre cei chestionaţi vor ca Iaşiul să fie capitala regiunii, în timp ce în Suceava cetăţenii care şi-au dorit ca oraşul lor să fie reşedinţă de regiune au fost în proporţie de 12,2% dintre cei intervievaţi, la Piatra Neamţ – 11,1%, la Bacău 9,8%, Botoşani 2,1%, iar Vaslui 1%.

În regiunea de Sud Est, Constanţa se află în topul preferinţelor cetăţenilor privind viitoarea reşedinţă regională cu 23,8%, la Galaţi doar 14,8% vor ca oraşul lor să fie reşedinţă regională, în timp ce la Brăila – 14,4%, Focşani 6,9%, Buzău 4%, Tulcea 1,6%.

Clujul are 63,2%, Oradea şi Baia Mare câte 9,5%, Satu Mare 4,8%, Zalău 4,7%, Bistriţa 2,7%, Timişoara 69,5%, Deva 10,5%, Arad 10%, Reşiţa 3,8%, Craiova 59,8%, Târgu Jiu 7,9%, Slatina 5,6%, Drobeta-Turnu Severin şi Râmnicu Vâlcea 5%, Bucureşti 93,9%, Ploieşti 28,1%, Piteşti 12,5%, Târgovişte 6,4%, Alexandria 6,4%, Călăraşi 5,19%, Slobozia 3,7%, Giurgiu 3,1%.

Cea mai grea decizie va fi de luat, spune Dragnea potrivit Agerpres, în regiunea în care se vor afla oraşe ca Braşov – 28,7%, Sibiu 25,7%, Târgu Mureş 15,2%, Alba Iulia 14,5%, Miercurea Ciuc – 4,2%, Sfântu Gheorghe – 2,4%, Sighişoara – 1,79%, Odorheiu Secuiesc- 1%.

6 comentarii

  • Regiunea Nord-Vest? :)))))))) Populata cu nordvesteni? :))))))) Foarte interesant… Probabil ca nordvestenii o sa fie de acord cu aceste „regiuni” Transilvanenii ma indoiesc…

  • Soarta tarii este prea importanta sa fie lasata la cheremul miticilor care habar nu au de istorie. introducand tot felul de denumiri idioate in definirea regiunilor. Astfel, nume ca „Transilvania de nord-vest” defineste acel teritoriu în suprafață de 43.492 km2 din Transilvania care în anul 1940 a fost cedat de Regatul României, Ungariei hortiste ca urmare a Dictatului de la Viena.
    Prin urmare, ce sa cauti cu denumiri ale regiunilor precum Transilvania de nord-vest care trimit cu gandul la divizarea Transilvaniei din trecutul de trista amintire. De ce sa nu se revina denumirile istorice de Banat, Crisana sau Ardeal.
    Pe de alta parte, reforma administrativa de infiintare a regiunilor cu pastrarea judetelor nu aduce nimic bun, ci dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie. De aceea, regionalizarea ar trebui facuta cu desfintarea judetelor si trecere unor prerogative la noile regiuni iar cele mai multe atributii de interes local sa fie preluate de catre primarii, fiind mai aproape de cetatean. Ar trebui deci aplicat sistemul polonez prin care la 1 ianuarie 1999 cele 49 de voievodate infiintate in 1971 au fost inlocuite cu doar 16 voievodate dupa modelul landurilor germane.

  • Povestea cu regionalizarea devine stresanta, citind zi de zi teorii si idei aberante.
    La ora actuala se discuta si nu fara temei pericolul falimentului in administratia publica
    ( la nivel comuna si chiar judet ). Din punct de vedere economic Romania nu exceleaza
    cu fondurile europene avem probleme, in primul rand din cauza coruptiei si a incompetentei. Cu actuala structura administrativa puteam accesa fonduri, dar de ce sa nu ne furam caciula. Motivatia reala, citind articole, opinii si comentarii sunt urmatoarele:1- frica de federalizare( cele opt regiuni preconizate cu atributiile propuse
    sunt niste gubernii care formeaza un stat pe cale de federalizare) 2- frica de unguri sau
    ura si propaganda conexa deviaza atentia de la esenta pe termen lung a unei regionalizari solide si vialabila . Nu vorbesc de noile denumiri, ce au rostul de a sterge memoria neamului si agresarea globalizatoare a istoriei.
    Propun:- reevaluarea comunelor, cele neviabile dizolvate si reorganizarea Tarii pe
    acest palier. – desfiintarea judetelor, – formarea a 12-13 regiuni cu denumiri istorice.
    Daca „landurile” ne duc cu gandul la Grrmania, Oltenia,Bucovina, Tara zarandului etc
    ne ar duce la Romania cu tot ce are bun sau rau, dar cu o perspectiva solida.
    Mai am multe argumente, deocamdata atat. Sigur sunt pregatit pentru ocara unora.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS