Care este condiția pentru ca drumul expres Bistrița-Cluj să fie realizat prin PNRR

Drumul expres Bistrița-Dej a fost inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și se va realiza până în 2026 dacă se va câștiga ”bătălia pe fiecare minut, pe fiecare secundă, ca documentația să se desfășoare rapid, studiul de fezabilitate, iar apoi proiectul de execuție pe loturi”, a spus secretarul general al PNL, deputatul Robert Sighiartău, la o dezbatere organizată online de Centrul Europe Direct Bistrița.

”Cred că UE și liderii acesteia au învățat lecțiile crizei predecente din 2009-2011 și au văzut unde duce austeritatea, au văzut cât de greu e să repornești economia odată ce locurile de muncă sunt pierdute. De aceea, cred că ieșirea din această criză profundă în care ne găsim nu se face prin austeritate, ci prin investiții și prin revenirea rapidă spre creșterea economică. Au fost lecții învățate din criza precedentă, iar mecanismul european de redresare și reziliență despre care a început să se vorbească încă din mai-iunie anul trecut exprimă această nouă viziune: investiții și reformă pentru o redresare rapidă pentru o economie și o societate rezistentă. E componenta aceasta de reziliență – un cuvânt mai nou – adică o componentă nouă, capabilă să facă față mai bine schimbărilor și eventualelor crize viitoare. De aceea, chiar dacă tragediile care ne marchează aceste zile trebuie să ne pună pe gânduri, cred, de asemenea că trebuie să devenim și mai hotărâți și să ne așezăm și mai repede în direcția bună”, a spus Robert Sighiartău.

Deputatul a menționat că pandemia a pus și mai mult în evidență problemele grave ale infrastructurii critice ale României. ”În absența investițiilor, și aici mă refer la infrastructura rutieră, spitalicească, feroviară, am văzut faptul că sistemul a dat de foarte multe ori rateuri, iar guvernele României care s-au succedat în pandemie – mă refer la cel de anul trecut și la cel de anul acesta – au înțeles că ieșirea din criză se face prin investiții și prin dezvoltare. S-a schimbat paradigma de la o dezvoltare bazată pe consum la o dezvoltare bazată pe mari investiții publice și despre asta este vorba și în PNRR: investiții și reformă. E drept că oamenii s-au săturat de vorbe și de promisiuni, dar, este de remarcat că șantierele încep să se vadă din ce în ce mai bine în România și, din fericire, vedem întreprinzători români care au reușit să dea în folosință înainte de termen drumuri expres, centuri ocolitoare și chiar autostrăzi, ceea ce e lăudabil. Asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. Cred că vom putea discuta, în România, în următorii 10 ani despre oportunități foarte bune din punct de vedere economic pentru că avem bugetul multianual european 2021-2027 – care a fost mărit semnificativ – și a fost adăugat acest mecanism financiar de redresare economică și reziliență. Acest tip nou de finanțare – PNRR – care leagă investițiile de reformă, ne obligă să construim rapid. Are termene scurte de contractarea lucrărilor – 2021-2023 – și de execuție până în 2026. Aceasta este noutatea PNRR, și anume că noi trebuie să implementăm toate proiectele până în 2026, iar Comisia Europeană nu acceptă derogări de la această condiție. Nu mai merge cu povești și cu propagandă. Asta va face diferența între administratorii gospodari și gargaragii. Avem șanse să atragem bani, ca România să se schimbe, zona noastră să se schimbe, dacă avem proiecte serioase fundamentate pentru care a început documentația tehnică și pentru care avem proiecte mature”.

În ce privește județul Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău a spus că prin PNRR se va face drumul expres Bistrița-Dej, care ne leagă de infrastructura mare, de Aeroportul Internațional Cluj și de A3, care duce spre București și spre Occident.

”Avem introdus în acest moment în PNRR acest segment de drum, însă bătălia este pe fiecare minut, pe fiecare secundă, ca documentația să se desfășoare rapid, studiu de fezabilitate, iar apoi proiect de execuție pe loturi astfel ca drumul să poată fi finalizat cât mai repede cu putință și aici va trebui să punem toți umerii și să facem ceea ce trebuie pentru județul nostru pentru că față de județul Cluj, mult mai bine poziționat, noi avem acest deficit, iar antreprenorii au nevoie de această infrastructură rutieră pentru a-și duce mărfurile, dar și de aeroport internațional pentru ca oamenii importanți să aterizeze și să ajungă cât mai repede în județul Bistrița-Năsăud atât pentru creșterea turismului, cât și pentru alte zone de interes”, a spus Robert Sighiartău.

Deputatul a amintit că și Pepiniera Sărata a putut fi introdusă în PNRR pentru că exista studiu de fezabilitate.

”Pe mine mă interesează ca economia județeană să crească și, în special, capitalul autohton. În ultimii 10 ani, capitalul autohton a fost mult prea puțin ajutat. Nu vreau să fac din asta propagandă politică, însă, dacă ne uităm la orice țară civilizată din Europa și nu numai, guvernele, parlamentarii, liderii locali ajută economia statului respectiv pentru că numai așa poate crește economic țara respectivă. Noi, dacă ne uităm pe balanțele de deficit comercial, vedem că importăm cu miliarde de euro mâncare procesată, biscuiți, și așa mai departe, și exportăm tone de cereale. Avem o reală problemă, iar aici trebuie să punctăm mai mult. Trebuie să ne ajutăm antreprenorii mai ales din județul Bistrița-Năsăud, iar în primă fază trebuie să le oferim aceleași avantaje pe care le au cei din Cluj și din Oradea, adică accesul la infrastructura mare, iar apoi să le deschidem ușile spre investitori, spre piață de desfacere, spre alți ambasadori străini din alte țări ca ei să-și poată dezvolta afacerile, să poată da salarii mai bune, iar nivelul de trai, per total, să crească. Odată cu creșterea nivelului de trai, crește și nivelul de educație, taxele și impozitele cresc și automat crește și nivelul de trai al tuturor. PNRR e un program important pe care îl pot accesa și privații. Sper să se miște toate ministerele foarte bine, să existe ghiduri simplificate ca agenții economici să poată depune proiecte și să obțină bani europeni pe acest program PNRR și îmi doresc să nu ratăm nicio oportunitate din acest program”, a spus deputatul PNL.

El a încheiat spunând că ”trebuie o reformă clară în ce privește scurtarea termenelor pe tot ce înseamnă avize, certificate de urbanism pentru că aici sunt probleme reale”.

”Începând de la Agenția de Mediu, multe alte instituții nu își dau seama că se pierd proiecte europene, bani, din cauza faptului că unii birocrați nu sunt interesați că există un proiect de mare impact care schimbă destinele locuitorilor de acolo. Și aici trebuie lucrat în paralel pentru că avem o reală problemă. E o adevărată luptă să obții avize, să termini un SF, să termini un proiect de infrastructură în România. Aici trebuie să conlucrăm și să simplificăm, să schimbăm mentalitatea birocraților pentru că nu e posibil ca să vorbim în continuare despre fonduri europene care nu sunt atrase numai la un procent de 40-45% deși banii europeni ne sunt puși la dispoziție”, a spus deputatul PNL.