Guvernul a aprobat un act normativ prin care se prioritizează investițiile finanțate din bugetul național, pentru eficientizarea utilizării fondurilor. Măsurile au ca obiectiv menținerea echilibrului bugetar și asigurarea sustenabilității finanțelor publice, prin reevaluarea priorităților investiționale la nivel central și local, a anunțat Executivul.
Se stopează subprogramele de investiții, precum cele de construire sau modernizare a sălilor de sport, a complexurilor sportive, a așezămintelor culturale, a sălilor de cinema, a drumurilor de interes local și a celor de interes județean, a celor în infrastructura de apă și canalizare sau lucrări la fosele septice.
Stadioanele se vor realiza numai cu participarea autorităților locale la finanțarea acestora, prin convenții de cofinanțare, în cuantum de 25% din valoarea lucrărilor la respectivele obiective. Lucrările începute continuă, dar noi proiecte nu vor începe până în 1 ianuarie 2027, decât dacă se finanțează din cuantumul contribuției proprii a beneficiarului.
În situația lucrărilor neîncepute (obiectivul a ajuns în faza contestațiilor licitației) se află și stadionul prevăzut să se construiască la Bistrița în localitatea componentă Unirea, la inițiativa Consiliului Județean prin Compania Națională de Investiții, cu peste 50 de milioane de euro.
Actul normativ adoptat de Guvern prevede posibilitatea încheierii contractelor de execuție până la finalul anului viitor, pentru a sprijini proiectele finanțate prin Programul ”Anghel Saligny”. Creditele bugetare aferente contractelor de finanţare, încheiate între 1 ianuarie 2026 şi 31 decembrie 2026, vor fi achitate începând cu 1 ianuarie 2027.
Întrucât unele proiecte finanțate prin Programul ”Anghel Saligny” și prin Compania Națională de Investiții au scopuri similare, precum îmbunătățirea accesului populației la serviciile de alimentare cu apă și canalizare, acestea se vor finanța printr-un singur program de investiții.
Păi da, ne trebuie stadion nou de 50 mil. euro, de parcă jucăm în Champions League…Oare alte priorități nu sunt?Sunt unii chiar așa de absurzi?!
Autostrada Nordului de la Bistriţa la Cluj este prima priorita nu toate prostiile pe dealuri.
Trebuie. Sa vezi ce fain se va vedea pe stadion de pe centura Bistriței!
S-au prefacut ca, doar pentru ca luau banii din alt buzunar, banii aia nu-s tot banii tarii.
S-a umplut tara de tot felul de fantazmagorii scumpe, doar pentru ca s-a putut, in timp ce am ramas ca prostii fara centuri, drumuri, retele de gaze si alte investitii care ar fi fost mult mai folositoare omului de rand.
Dovada ca clasa politica se considera o clasa superioara fata de omul de rand.
De unde bani pentru investitii? Tot răul vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată “Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”. Guvernările anterioare au adus România la cel mai mare deficit bugetar, desi au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie gresită. (vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.htm) Cu toate astea guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, s-a păstrat acelasi număr de 16 ministere la care s-au adăugat încă 5 vicepremieri. In schimb , pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite. Pe de alta parte, soluția privind reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, cu păstrarea structurii actuale reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru pentru reducerea cheltuielilor de functionare a statului sunt necesare reforme structurale profunde intre care reforma administrativ-teritorială si descentralizarea. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj ar fi decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope din cauză că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE. Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume: -NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane; -NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ; -NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ; Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare: (Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf) Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, fără personalitate juridică. Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare. De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor: 1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est; 2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est; 3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia; 4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia; 5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ; 6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest; 7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru; 8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov. Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje: -Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte. -ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari. -ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră. -Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional. In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe). In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
Este si opinia consilierului prezidenţial pentru politici economice şi sociale Radu Burnete, care a declarat recent că România nu mai are nevoie de atât de multe județe și comune, susținând că structura administrativă actuală este depășită:
(Vezi: https://www.capital.ro/reorganizarea-administrativa-a-romaniei-tara-nu-are-nevoie-de-atatea-judete-si-localitati-este-o-iluzie.html)
Oare Aeroportul la Bistriţa sau altceva care să ducă la dezvoltarea satului astă păduchios şi să aducă prosperitate cetăţenilor lui când se vor construi ?
Cu o cale ferata smechera si un tren cinstit care sa faca o ora pana in Someseni, n-ai nevoie de aeroport. Te-ai urcat in gara in Bistrita si in 50 min te-a lasat la aeroport, cu 3 opriri, in Beclean, Dej si Gherla.
La sat nu este nevoie de Aeroport fiindcă proşti merg cu trenu 😂.
@ Andrei , O mică precizare pentru tine trenul nu are şi nici nu va avea niciodată staţie la Aeroportul din Cluj.
Pentru ăsta cu aeroportul și toți fraierii cu like-uri. V-ați gândit ce curse aeriene vor opera de pe aeroportul Bistrița. Pentru ce destinații, ce companii și cu ce frecvență. Numai zic. Avionul nu e rată comunală operată de CJ.
Andrei, nota 10! Oprirea pentru aeroport este peste drum la Gara Someșeni unde ar trebui construite o gară modernă și un centru intermodat cu pasaj supra sau subteran de legatură cu aeroportul. Pare scump dar e mult mai ieftin decat inutilul metrou de la Otopeni (inutil pentru ca trenul existent ajunge mai repede decat metroul având mai putine opriri).
@ Alexandru, Constat că tu nu ai fost niciodată cu trenu la Aeroportul Otopeni vorbeşti numai ce vezi la televizor adică propagandă.
– Trenul de la Otopeni circulă rar fiindcă este pe o singură linie şi astfel se aşteaptă unul pe altul cel care vine cu cel care pleacă. Este mult mai des şi rapid autobuzul 100 care te duce până în mijlocul oraşului în Piaţa Victoriei etc. Apropo autobuzele din Bucureşti circulă cu viteză mare nu ca melci din Cluj Napoca şi Bistriţa.
– Dacă iei trenul din Gara de Nord şi mai ai şi bagaje aproape că nu te poţi urca fiindcă este extrem de aglometat cu oameni care locuiesc pe traseu şi care se coboară pe parcurs în oraşul Otopeni, în Mogoşoaia etc. Când ajungi la staţia Aeroportul Otopeni constaţi că eşti singur în tren transpirat şi plin de nervi.
Autostrada va fi folosită de Bistriţeni zilnic în schimb Bistriţeni vor putea merge la ipoteticul stadion de fotbal cel mult odată pe săptămâna.
Nu demolaţi Stadionul din Parcu Mare care este simbolul oraşului.
https://timponline.ro/primaria-bistrita-pregatita-sa-cumpere-anul-viitor-stadionul-jean-padureanu-si-sa-demoleze-o-parte-din-el/