Inspectorul școlar general Vasile Șteopoaie consideră că rezultatele slabe obținute de elevii români la testările PISA trebuie privite și în contextul măsurilor de reducere a cheltuielilor din sistemul de educație.
Este ”o realitate dureroasă”, a afirmat inspectorul general Vasile Șteopoaie într-o emisiune la Sângeorz TV, unde a pus scăderea rezultatelor la cele trei competențe evaluate – citire, matematică și științe – pe seama unor probleme acumulate în timp.
”Nu că nu sunt de acord cu testele PISA, dar nu cred că sunt foarte relevante pentru sistemul nostru de învățământ. Asta este părerea mea personală, poate să mă acuze oricine de orice, dar am văzut o declarație a unui profesor de la Universitatea din Kansas, un profesor universitar de origine chineză, care zicea foarte clar: nu există nicio dovadă că testele PISA măsoară competențele de care tinerii au nevoie în societatea de astăzi. Este o măsură standardizată, este adevărat, se face o ierarhizare a sistemelor de învățământ, dar nu neapărat că țările care sunt pe primul loc sunt și cele mai dezvoltate, adică au viitorul asigurat. Apoi, eu zic că trebuia să ne așteptăm la scăderile astea. În momentul în care noi mărim numărul de elevi în clasă, mărim norma cadrelor didactice, tot ce facem, toate măsurile pe care le-am luat în ultimii doi ani de zile au fost centrate doar pe a face economii la buget, nu pentru a face calitate în educație, atunci ce vrem să obținem?”, a spus Vasile Șteopoaie.
Inspectorul general a dat exemplu cum se face școală în Norvegia.
”În urmă cu 12-13 ani, au venit niște profesori din Norvegia în cadrul unei mobilități la Sângeorz-Băi, iar la vremea aceea s-au introdus în școlile din România opționalele. La noi era clar: toată clasa trebuia să facă același opțional. La ei, au zis că, dacă trei copii — că exact așa s-a exprimat cumva — vor să zdrăngăne chitara, pentru acei trei copii statul alocă un profesor și un an de zile ei cântau la chitară cu acel profesor. La noi nu există încă așa ceva. Acum, pe noua legislație, se pot face grupe, dar nu poți face grupă cu trei copii, trebuie să faci grupă cu minimum opt copii și ceilalți să meargă în altă grupă. Deci, atât timp cât noi ne raportăm totul la cheltuiala financiară și trebuie să facem reduceri economice din orice se poate în sistemul nostru de învățământ, nu avem cum să așteptăm să crească rezultatele”, a explicat Vasile Șteopoaie.
Ce elevi au participat din județ la testele PISA
”Am avut trei elevi la Poienile Zagrei, care între timp abandonaseră școala. Ei fac eșantionarea undeva în luna octombrie-noiembrie și testele s-au dat în primăvară. A fost un elevcare n-a putut fi prezent. Am avut, cred că, 154 în eșantion și au fost prezenți 146, ceva de genul acesta. Un elev, în timpul în care se dădea testul, era la Poliție. Dădea declarații, că a făcut nu știu ce. Am avut și elevi din colegii naționale. Cumva, nu știu dacă am fost dezavantajat în privința eșantionului, dar, așa, la prima vedere, cam așa pare, că nu am nimerit numerele la loto. Dar asta mă refer doar la județul nostru, deși rezultatele nu sunt pe județ. Eșantionul a fost ales de către cei care au coordonat partea OECD și, în țară la noi, din Ministerul Educației. Inclusiv elevii. Au fost elevi născuți în 2009, care pot fi, depinde de sistemul de învățământ, în clasa a VIII-a, a IX-a sau a X-a. Depinde din ce perioadă a anului sunt născuți. Unii poate au avut amânare sau sunt în clasa a VIII-a, alții sunt în a IX-a, alții sunt în a X-a și unele cunoștințe poate nu le-au studiat, în unele aspecte nu le-au studiat încă”, a explicat Șteopoaie.
”Adică acolo (în testele PISA -n.a.) sunt probleme, cumva, contextuale, legate de alte științe, cum ar fi, de exemplu, să vadă că poți aplica cunoștințele matematice într-o situație concretă din viața reală, o chestie de genul ăsta, ceea ce, să recunoaștem, nu se prea predă la noi, deși programele școlare de asta s-au schimbat, se face mult mai multă interdisciplinaritate și transdisciplinaritate, dar, din păcate, formarea inițială și formarea continuă a profesorilor nu s-a făcut în lucrul acesta. Din acest motiv cred că ar fi bine să fie un profesor de științe ca să predea și să evalueze transdisciplinar, însă cea mai mare problemă o văd în faptul că noi tot timpul ne raportăm la economie mai mult decât la educație. Și atunci avem pretenții să avem rezultate? De unde? Profesorii sunt văzuți ca și pleava societății. Dacă vă uitați în mediul online, fiecare are părere despre educație fără să fie la nivelul celui pe care îl critică. Este situația economică despre care se tot vorbește, dar rămân la părerea că sistemul de educație a fost cel mai oropsit în această perioadă, pentru că n-am văzut atâtea economii la administrația publică, la administrația centrală, la Parlament, la ministere. Atâtea economii câte ni s-au tot cerut nouă și încadrări în buget. Ce rezultate să așteptăm?”, a mai spus inspectorul general.
Și profesorii au o vină
”Trebuie să recunoaștem că nici cadrele didactice nu își adaptează metodele la ceea ce avem în fața noastră astăzi. Sunt unii care au metode moderne, dar nu știu cât prind anumite metode moderne la unii copii. Depinde de la situație la situație. Nu poți preda în același fel la colegiul național cel mai bun din București și la o clasă dintr-o zonă defavorizată, unde copiii vin la școală numai ca să scape de acasă, unde tata l-a bătut pe mama și așa mai departe. Pot să aduci cel mai bun profesor. E ca și la fotbal. Pot să-l aduci pe Mourinho. Hai să-l aducem pe Mourinho la Hebe, să vedem dacă câștigă Liga Campionilor. Nu câștigă. Depinde de resursa cu care lucrez și de bani și așa mai departe. Tot timpul au fost și tot timpul vor fi diferențe de nivel social, tot timpul vor fi și economice și, cum să zic, educaționale.
Apoi, ceea ce nu-mi place mie, pentru că a fost acel PNRR prin care s-au făcut dotări. Toate școlile s-au putut dota cu mobilier școlar, aparatură de laborator și așa mai departe. Și chiar am văzut, de exemplu, la Monor, niște kituri de laborator de științe foarte frumoase și erau și folosite. Era cazul fericit. Sunt școli în județ și bănuiesc și în țară care au primit, au fost cumpărate, stau bine-mersi în dulap, nu le folosește nimeni. Asta nu-mi place mie la profesori. În momentul în care până acum ne plângeam că n-avem materiale, n-avem resurse, acum că le avem, nu le folosim. Sunt platforme educaționale deosebite. În toate clasele sunt table interactive, proiectoare. E foarte ușor de făcut o lecție interactivă la disciplina la care se pretează. Poți să faci un tur virtual la geografie și așa mai departe. La biologie să vezi cum se intră în interiorul celulei. Sunt tot felul de chestiuni care se pot face acolo unde se pretează. Dar nu se fac. Asta ne asumăm ca parte din vina noastră, deși s-au făcut cursurile formale. Dar trebuie să recunoaștem că cursurile s-au făcut doar pentru acea hârtie de care avem nevoie ca să avem anumite credite. Și aș vrea să încerc, măcar în acest an școlar, având în vedere că am mai puține, adică nu am deloc ore, să merg mai mult prin școli și să încerc să impulsionez chestia asta, să folosim ceea ce avem ca să facem lecții cât mai atractive.
Mai apare și problema elevilor, pentru că folosirea tabletelor, dispozitivelor, aduce acel deficit de atenție. După 15 minute i-ai pierdut dacă nu schimbi ceva în lecție. Dacă stai și faci un monolog, așa cum eram noi obișnuiți când eram elevi, după 15 minute, dacă ești un pic mai liniștit, auzi că sforăie careva. Și atunci trebuie cumva să le intercalezi”, a explicat el.
Ce li se poate imputa părinților
”Este, în momentul de față, o generație de părinți care poate, în toți anii aceștia a avut o atitudine nepotrivită cu privire la sistemul de învățare și la școală în general, Evident că se transmite către copii. În general, tot ceea ce copilul aude acasă duce mai departe cu el la școală. Eu, dacă mergeam cu o notă mică acasă, nu ziceam niciodată: Profesorul de vină. În schimb, în zilele de astăzi, se poate. Vă cruciți dacă vedeți ce reclamații primesc pe la Inspectorat. Adică am primit reclamații de genul De ce n-a luat fiică-mea 10, de ce au luat și ceilalți 10? Ceea ce mi s-a părut total anormal și la o persoană cu studii superioare. Deci, da, este o problemă și lucrul ăsta. Toți se pricep, toți își dau cu părerea despre învățământ fără să fie informați”, a explicat Șteopoaie.
Forța exemplului negativ
”Mass-media a contribuit la această erodare a încrederii în profesor și în învățător. În momentul în care în presă, la televiziune, apar tot felul de personaje care demonstrează că se poate reuși în viață și fără școală, atunci zicem: Dar de ce să mă mai chinui? De ce să învăț? când uite, ăla a făcut o manevră și are tot ce are. Sigur că, până la urmă, pe termen lung, asta este o atitudine păguboasă, dar pe termen scurt, ei, mai ales copiii, vedeți că se atașează de ceea ce văd, fără să gândească pe termen lung. Dar, încet-încet, eu cred că, cu o educație solidă la generațiile care vin, putem repara și acest aspect. Eu sunt o fire optimistă, chiar dacă nu văd chiar luminița de la capătul tunelului în momentul de față”, a explicat inspectorul general.
Spre ce țări trebuie să ne uităm
”Trebuie tras un semnal de alarmă și, din punctul meu de vedere, cei care au putere de decizie vor trebui să facă un plan de țară prin care fie să ne inspirăm de la țări precum Singapore, Taipei, China, Japonia, aflate în primele cinci locuri. Bine, că acolo este o cultură a educației care nici nu se compară cu ceea ce avem noi aici. Și nu neapărat surprinzător.
Am văzut că Estonia, dintre țările europene, este cel mai bine situată. Am înțeles că acolo e mai mare descentralizarea, lucru care s-a încercat și la noi și eu cu care aș fi de acord până la un punct. Toată lumea acum o să mă acuze că nu vreau să dispară inspectoratele școlare. Ba da, din punctul meu de vedere, să dispară, că o să fiu mai liniștit.
Doar că la noi descentralizarea asta este prost înțeleasă. A mai fost descentralizare de tipul concursului pentru profesori dat în școli și știm ce s-a întâmplat. Atâta timp cât nu avem responsabilitatea lucrului bine făcut, în momentul în care descentralizăm și dăm puterea mult mai mare într-o anumită zonă care nu e neapărat de școală, că știți foarte bine, în mediul rural, cine are influența cea mai mare în localitate, atunci ne trezim că nu angajăm profesorii cei mai buni, ci profesorii cei mai plăcuți. Deci trebuie o descentralizare, dar, în primul rând, din punctul meu de vedere, trebuie o altă finanțare în sistemul de învățământ. Și nu pentru salariile profesorilor, pentru că, de bine, de rău, au mai crescut, este mai bine. Nu ne lăudăm cu cele mai mari salarii, dar nici nu sunt cele mai slabe. Am trăit vremuri în care am avut și salarii mai mici”, a spus el.
Adaugă comentariu