Ceasul solar de la Dealu Negru, cel mai nou obiectiv turistic, inaugurat

Un ceas solar gigant este cel mai nou obiectiv turistic din Bistrița-Năsăud. Amenajat pe una dintre pistele de aterizare pentru elicopterele care aduceau vânători la Dealu Negru, ceasul de 20 de metri oferă ora exactă a locului și repere despre evenimentele astronomice. El este, de asemenea, locul unde drumețul de pe Via Transilvanica poate reflecta asupra trecerii timpului.

Ideea construirii unui ceas solar la Dealu Negru i-a încolțit lui Damaschin Berende în urmă cu circa 10 ani.

”Am avut un drum pe la Dealu Negru și am văzut cele trei piste de heliport. Dacă ne uităm la celelalte două care au rămas la fel, ne dăm seama că e un colț de natură răpit, transformat într-un spațiu foarte rece, sinistru. Mi-am spus că nu e în regulă, că trebuie să întoarcem acest spațiu naturii. Și atunci mi-a venit ideea amenajării unui cadran solar. Având la dispoziție un suport cu diametru de 20 de metri, am avut un punct de plecare, cu toate că știam că trebuie făcute reparații, un proiect. Al doilea argument pentru care l-am făcut aici este panorama superbă pe care o avem. Se vede parte din Bistrița, salba satelor din podișul Transilavniei, e un loc superb de la poalele Călimanilor. Ținând cont că lumina poate cădea pe cadran nestingherită, nu avem copaci foarte mari, nu sunt alte opreliști în apropiere, asta ne permite să valorificăm foarte bine soarele, lumina, ca să o transformăm într-o măsură a timpului”, a spus Damaschin Berende pentru Timp Online.

Pentru a transforma ideea lui într-o operă de artă a colaborat cu artistul Alexandru Burlacu, care a sculptat gnomonul în formă de fluture în andezit, aceeași piatră din care sunt făcute bornele Via Transilvanica. Acesta a fost amplasat pe cadranul ceasului solar cu diametrul de 20 de metri, denumit Sol Rex Regum – Soarele, Regele Regilor.

”Se spune că acolo unde se întâlnește știința cu arta se naște un cadran solar. Asta s-a întâmplat și aici. Când am proiectat cadranul, am căutat să colaborez cu un artist care să înțeleagă ce vreau să fac pentru a da sens artistic acestei lucrări. Am ales gnomonul în formă de fluture datorită faptului că fluturele, în foarte multe culturi, reprezintă metamorfoza, transformarea, lucruri care ne duc cu gândul la timp. Efemeritatea fluturelui ne duce cu gândul la fragilitatea existenței și ne provoacă să ne punem probleme și să medităm. Nu avem doar acest simbol, mai avem, în prelungirea fiecărei linii orare, un ochi. De la primele ore ale dimineții, ochii sunt întredeschiși. Progresiv, se deschid până la ora 12.00, după care din nou, spre seară, iar sunt întredeschiși. Ochiul e un simbol extraordinar de puternic, e fereastra sufletului. Da, ne vorbește despre noi, oamenii, cum percepem trecerea timpului și care e efectul trecerii timpului asupra noastră. Foarte interesant este faptul că lumina dimineții până la urmă aprinde lumina interioară care duce la deschiderea ochiului progresiv până la momentul culminant când avem claritate maximă, de cunoaștere maximă, dar asta nu înseamnă că închiderea ochiului până la lăsarea serii ar reprezenta un apus interior, ci mai degrabă o retragere spre meditație, spre vis, spre a digera tot ce ai aculumat peste zi sau pe parcursul vieții”, a explicat el.

Sol Rex Regum are așadar mai multe funcții: de ceas solar, dar și de calendar, adică oferă informații cu privire la momentul în care ne găsim în an.

”Pe cadran sunt trasate câteva linii colorate care reprezintă solstițiile de iarnă, vară, echinocțiile – evenimente astronomice – și, în plus, e trasată o linie interioară care ne indică ziua de 10 mai, Ziua Voluntarului pe Via Transilvanica. Anul acesta, ne-am adunat de-a lungul cărării circa 7.000 de oameni care făceam ecologizare, îngrijeam semnalistica. Apoi, grija noastră este cât se poate de mare vizavi de experiențele pe care le trăiesc drumeții. Drumețul care parcurge Via Transilvanica se conectează cu natura mai devreme sau mai târziu, depinde cât de mult experimentează, iar a-i da un argument suplimentar pentru a se conecta cu natura și a-i da posibilitatea să înțeleagă ce înseamnă timpul natural, noi credem că este o experiență culturală și științifică foarte importantă. Dacă e să vorbim despre funcțiile cadranului, sigur că e o invitație la meditație, la reflecție, despre cine suntem, despre noi. Drumețul, la un moment dat, poate trăi o experiență foarte interesantă, regăsindu-se pe sine, iar acest lucru îl regăsim și în ceea ce transmite cadranul solar. El spune că ora oficială, ora legală este una, dar ora naturală e alta, un pic în urmă sau înainte și atunci te ajungi tu pe tine parcurgând Via Transilvanica sau, dimpotrivă, întârzii un pic ca să vină și eul tău. Mi s-au părut importante aceste lucruri”, a adăugat Damaschin Berende.

Pasiunea lui pentru timp datează din copilărie. Când a studiat la școală teoriile newtoniene, a considerat că timpul este uniform și absolut, dar când a ajuns la teoriile relativității ale lui Einstein, convingerile lui s-au zdruncinat.

”Mi-am dat seama că timpul nu mai este absolut, ci relativ, nu mai e uniform, ci un continuum spațiu-timp. Lucrurile s-au complicat și nu mi-a fost deloc clar. Acolo a început preocuparea pentru studiul timpului și a modului în care curge, iar de acolo derivă instrumente de măsurare a timpului, istoricul lor, a modului în care au lucrat și de acolo atracția pentru cadrane solare. Acesta este cel mai vechi sistem de măsurare a timpului, iar în al doilea rând este singurul instrument care dă timpul adevărat al locului în care tu măsori. Asta înseamnă că ora civilă nu e chiar ceea ce credem noi că e. E o convenție umană. De pildă, noi ne găsim pe GMT+2. Față de meridianul zero noi suntem pe cel de 30 de grade care trece pe undeva pe lângă Sulina, care e cea mai estică localitate din România. Noi, aici, ne găsim la vreo 5 grade și 20 de minute față de acel meridian. În termeni de măsurare a timpului, asta înseamnă 20 de minute și 9 secunde diferență la răsăritul soarelui, la apusul soarelui, la ritmul natural al lucrurilor. De aceea am îndrăgit cadranele solare pentru că, în general, îmi plac lucrurile adevărate. Mai e un aspect: lumina și soarele nu mint niciodată”, a mai spus Damaschin Berende, potrivit căruia o contribuție importantă în proiect a avut Primăria Cetate.

Vineri, în prezența a numeroși participanți din mai multe județe, ceasul solar a fost inaugurat.