(FOTO) Un vas de aur cântărind 320 de grame, având o vechime de 3800 de ani, una dintre cele mai frumoase descoperiri ale epocii bronzului din România, va putea fi admirat în sala de tezaur a Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud. ”Poate fi un brand pentru Bistrița” , a spus cercetătorul George Marinescu, unul dintre autorii broșurii ”Aur pentru zei”.
Vasul a fost descoperit în 2014 cu detectorul de metale de Oliver Gămălan care a primit pentru el suma de 50.000 de lei, alegându-se în schimb și cu un dosar penal pentru pentru comiterea infracţiunilor de acces cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zone cu patrimoniu arheologic fără autorizarea prealabilă şi în formă continuată, în timp ce directorul de atunci al Muzeului Bistrița, Corneliu Gaiu, cu acuzația de neglijență în serviciu. Procesul, în care este implicat și Complexul Muzeal, este încă pe rol. Informații din dosar puteți citi AICI.
Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/2000 privind protecția patrimoniului arheologic, descoperirile arheologice întâmplătoare, în care au fost incluse ulterior și cele cu detectoare de metale, se predau în termen de 72 de ore organelor abilitate, Primărie sau Direcția de Patrimoniu, iar Gălăman s-a dus la Muzeul Bistrița. În plus, nu a făcut nicio fotografii sau înregistrări video la locul descoperirii ceea ce a stârnit suspiciuni.
Cercetătorul George Marinescu de la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud și Florin Gogâltan de la Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca au fost desemnați experți în cazul acestei investigații a Poliției Române, cei doi având misiunea să afle dacă nu cumva aceste obiecte fac parte dintr-un sit arheologic, situație în care bărbatul care le-a luat fiind pasibil de închisoare de la 1 la 5 ani, conform Legii 182/2000. Așa au ajuns să facă cercetări despre vas și zona în care a fost descoperită, dar și să scrie o broșură în română și engleză intitulată Aur pentru zei, lansată miercuri la Muzeu.
”S-au făcut săpături arheologice în locul indicat de către descoperitor și nu s-au găsit alte obiecte sau urme arheologice care să indice o așezare antică. Șansa a făcut că am avut o informație că tot de pe același deal al Târgului provine un ac de bronz. Am făcut câteva cercetări de suprafață în zonă și am identificat o posibilă locație apropiată de locul unde au fost găsite vasul de aur și cele două obiecte din bronz. Cercetarea arheologică de mică amploare a confirmat o locuire din epoca bronzului, vestigii dacice și chiar din cultura Coțofeni din neolitic. Cea mai importantă așezare de pe Dealul Târgului, la 500 de metri din locul în care a fost găsit vasul de aur, este locuirea din epoca bronzului, cultura Wietenberg din epoca mijlocie a bronzului. Se remarcă aici lucrările antropice făcute de această comunitate puternică, adică au avut forță de muncă coordonată, o organizare foarte bună. Din acest loc puteau controla atât despresiunea Bistriței, cât și Dumitra, aveau resurse, sare și foarte probabil comunicau cu minele de la Rodna. Au creat aici terase antropice pe care și-au clădit casele și un sat permanent. Acest fapt ne-a confirmat că avem de-a face cu o comunitate importantă, capabilă să dețină un astfel de vas, deci se justifică bogăția acestei așezări. Am mai descoperit în această așezare multă ceramică, obiecte din piatră, râșnițe care atestă faptul că ei locuiau permanent acolo. Decorul de pe vas l-am găsit și pe vase ceramice”, a spus George Marinescu, care a afirmat că aceasta este ”o descoperire majoră” care ar trebui inclusă în orice lucrare despre istoria României și a Bistriței.
”Sper că acest vas va reprezenta un brand al județului pe care muzeul cât va putea îl va promova, dar așa cum e clopul cu pană de păun reprezentativ pentru Bistrița ar putea să fie și un vas, mai ales că este unul frumos și are vechime în el, 3800 de ani”, a spus George Marinescu.
”Este poate una dintre cele mai frumoase descoperiri ale epocii bronzului din România. Este o cană care are un diametru la gură de 12 cm și o înălțime de 9 cm. Prezintă o singură toartă care a fost ruptă din vechime în mod intenționat pentru ca acest recipient să nu mai fie folosit. Știm cu certitudine că acest recipient este cel mai vechi vas realizat din metal în această zonă a Europei. Se mai cunosc astfel de vase din aur în Anglia, în Europa nordică, dar, cel puțin pentru estul Europei centrale și zona Carpaților este cel mai vechi recipient din metal. Se folosea foarte probabil pentru consumul de vin sau bere. Cu siguranță a ajuns în pământ ca să nu mai fie folosit niciodată. Din această cauză în mod intenționat a fost ruptă toarta. Am și intitular broșura pe care am scos-o Aur pentru zei pentru că ne aflăm, cu siguranță, în fața unui gest făcut de către oamenii comunității de pe Dealul Târgului zeităților lor. Avem informații scrise despre astfel de ofrande constând din vase de aur, sclavi, animale. Cu siguranță acest recipient a fost depus intenționat pe pantele de răsărit ale Dealului Târgului într-o procesiune pe care ne este greu să o recompunem. Cu siguranță acești oameni au renunțat la un bun de preț, făcând un gest de îmbunare a zeilor comunității lor. Obiectul va rămâne în patrimoniul muzeului din Bistrița, este locul lui. Piesa va circula foarte probabil cu prilejul diverselor expoziții internaționale. Trebuie să găsim o formulă de a face o copie a acestui recipient”, a spus Florin Gogâltan.
Managerul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaș, a menționat că vasul va fi expus într-o vitrină securizată ce va fi cumpărată în perioada următoare.
”Vom cumpăra două vitrine securizate. Vasul o să fie expus în sala de tezaur a muzeului. Sala este antiefracție, dar vrem o securitate specială și pentru vitrina de expunere. Noi am dat ca justă recompensă pentru el 50.000 de lei, dar valoarea lui e inestimabilă din punct de vedere istoric și științific”, a spus Alexandru Gavrilaș.
Să mai spunem că săpăturile arheologice au fost făcute cu ajutorul unor elevi de la Liceul ”Grigore Moisil” din Bistrița.
Ce să vă spun, vă taie mintea ”brici”, ați intuit ce au gândit oamenii timpului acelor 3800 de ani dinaintea noastră. Domnilor, oamenii din toate timpurile au crezut că zeii trăiesc undeva în ceruri și nu sub pământ. De unde ați descoperit că minele de la Rodna au existat de 3800 de ani și se extrăgea aur de acolo? Sunt doar niște curiozități de ale mele, deoarece în acea vreme nici eu nu eram născut. Aveți și documente din vremurile acelea? Sunt foarte curios să le studiez!
va inchipuiti ca pentru judecator cel mai simplu mod de a rezolva un caz (unde legea e aiurea) e sa-l vada mort pe inculpat?
curios ca si eu vreau sa-l vad tot mort…dar pe cel care a facut legea!
Aiurea, brand al județului! E cu românism? E cu ortodoxie? E cu Petru Rareș? Nu? Adio!
La PSD cu ea, la domnul Dragnea, că strânge acum tot aurul din țară, să-și facă campanie electorală cu ea!
Si daca cetateanul cu dosar penal nu umbla cu detectorul ce LULA ati mai fi admirat acuma ? Ar fi venit guvernul lu peste prajit sa faca prospectiuni, ei care nu stiu nici sa vorbeasca limba romaneasca.
Domnii ”experți” au uitat să spună dacă locul în care a fost descoperit vasul (locul declarat de detectorist) era sau nu sit arheologic sau care era distanța de cel mai apropiat sit? Au mai uitat să spună dacă siturile au fost delimitate, așa cum cere legea? Și, în fine, când și-au trâmbițat cu mare tam-tam broșura, de ce au uitat să spună că descoperirea nu a fost făcută de vreun arheolog, ci de un detectorist? Sau să întrebăm ceva mai simplu: ei au făcut vreodată, în întreaga lor carieră, o descoperire relevantă? Dar folosindu-se de mijloacele științifice care le-au stat la îndemână, nu mergând să scormonească și ei prin locurile în care alții au făcut descoperiri întâmplătoare.
Ca tot se poarta… era mai fain daca-si intitulau brosura Aur pentru Draknea sau Aur pentru Valcov. Era mai sugestiv.