Pe cine dau vina poliţiştii pentru cele 120 de accidente grave petrecute în judeţ. Ce vor face

Tot mai multe maşini circulă pe aceleaşi drumuri de acum 30 de ani, iar ambuteiajele din oraşe îi determină pe şoferi să calce pedala de acceleraţie în afara lor ca să recupereze timpul pierdut prin intersecţii şi pe la semafoare. Aşa se explică de ce peste 70% dintre accidentele petrecute în Bistriţa-Năsăud în prima parte a anului s-au întâmplat în afara oraşelor, dar în localităţi traversate de drumuri naţionale. Din analizele poliţiştilor, miercurea şi joia sunt zilele fatidice pentru şoferii care conduc sau trec prin judeţ.

Potrivit unui raport prezentat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Bistriţa-Năsăud, în judeţ au fost înregistrate în primele şapte luni din an nu mai puţin de 120 accidente de circulaţie grave, acestea fiind cu 2.56% mai multe decât cele din perioada similară a anului 2017. Aceste evenimente au dus la moartea a 14 persoane, rănirea gravă a 124 persoane şi rănirea uşoară a 16 persoane.

Cele mai afectate localităţi de producerea accidentelor grave de circulație au fost: Bistriţa cu 26 accidente şi 44 de victime), Cepari (4 accidente), Sărăţel (4 accidente) Şieu Magheruş (4 accidente) şi Beclean (4).

Dintre cele 120 accidente rutiere grave, 92 s-au produs în localitate şi 28 în afara localităţii. Cele mai afectate localităţi din punctul de vedere al numărului mare de accidente şi victime sunt: municipiul  Bistriţa, Viişoara, Sărăţel, Cepari şi Lunca Ilvei. Cea mai afectată zonă din afara localităţilor în care s-au produs accidente grave a fost Beclean cu 4 accidente şi 9 victime.

Pe drumuri naţionale s-au produs cele mai multe accidente rutiere grave, acestea reprezentând 49,16% din totalul accidentelor de circulaţie grave produse pe raza judeţului. Este vorba de 59 de evenimente care s-au soldat cu 100 victime. Pe străzi s-au produs 23 accidente grave cu 33 victime.

Accidentele grave produse pe drumurile județene sunt mai puţine ca anul trecut. Acestea au scăzut cu 10,34%. Pe această categorie de drum s-au produs 26 accidente soldate cu 40 victime. Pe categoria „alte drumuri”, s-a înregistrat un singur accident, iar pe drumuri comunale 11 accidente cu 14 victime.

La Bistriţa, străzile pe care s-au petrecut cele mai multe accidente sunt: Bd. Republicii (cu trei accidente grave), Bd. Independenţei (două), Bd. Decebal, străzile Cetăţii, Năsăudului, Rodnei, Andrei Mureşanu, Lacului, Lucian Blaga şi Soarelui.

Conform poliţiştilor, la nivelul întregului judeţ, în luna mai au fost înregistrate cele mai multe accidente, 22, iar în aprilie 21 de accidente. Zilele fatidice sunt miercuri cu 23 de accidente și joi cu 18 accidente, iar intervalul orar a fost cel cuprins între orele 12.00-18.00 când s-au produs 44 accidente grave.

În proporţie de 27.5%, accidentele rutiere grave s-au produs în mediul urban şi 72.5% din acestea s-au produs în mediul rural.

DN 17  rămâne în continuare artera cea mai afectată din punct de vedere al riscului crescut de producere a accidentelor grave cu 33 de accidente, soldate cu 57 de victime.

Potrivit poliţiştilor, au existat două cauze majore care au condus la producerea a 32,5% din accidente, acestea fiind: viteza neadaptată la condiţiile de drum (25 accidente, cu 54 victime) şi traversarea neregulamentară a pietonilor (14 accidente cu 14 victime).

În tot judeţul au avut loc 310 accidente rutiere în primele şapte luni din an.

Pentru remedierea deficienţelor constate şi îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă, şeful Serviciului Rutier, comisarul şef Ciprian Buta a întocmit următorul plan de măsuri:

1.Adaptarea graficelor de circulaţie şi patrulare la nivelul structurilor teritoriale de ordine publică de la subunităţi în funcţie de sectoarele de drum şi intervalul orar în care s-au produs accidentele rutiere în zonele date în competenţă.

2. Organizarea în zonele de responsabilitate de acţiuni pentru combaterea fermă a indisciplinei rutiere, concentrând activităţile specifice în mediul urban şi rural în sistem integrat cu structurile de Ordine Publică, până la reducerea semnificativă a numărului accidentelor grave, precum şi a consecinţelor acestora.

3. Organizarea unor acţiuni care să vizeze principalele cauze generatoare de accidente rutiere identificate la nivelul judeţului, respectiv: viteza neadaptată la condiţiile de drum, traversare neregulamentară pietoni, neacordare prioritate pietoni, dar şi depăşire neregulamentară.

4. Organizarea de activităţi preventive, atât în mediul rural cât şi în mediul urban pentru conştientizarea pietonilor cu privire la riscurile la care se expun, prin traversarea neregulamentară şi prin loc nepermis şi prezentarea consecinţelor.

5. Reanalizarea dispunerii echipajelor de poliţie rutieră din cadrul serviciului şi constituirea unui număr de 50 de patrule, în sustem integrat, cu poliţişti din cadrul secţiilor de poliţie rurală, pe schimbul II, în zonele şi la orele stabilitate ca fiind critice din punct de vedere al riscului rutier.

6. Combaterea principalelor cauze generatoare de accidente prin organizarea unor acţiuni punctuale, în zonele şi la orele stabilite ca fiind cu risc rutier ridicat, cu participarea cu efective mărite a tuturor structurilor de poliţie rutieră şi ordine publică care au în competenţă acele sectoare de drum.