Concursul de soluții ”Grup statuar în Piața Unirii”, lansat. Temă, cerințe, juriu

Holistic

Primăria Bistrița a demarat concursul de soluții pentru realizarea unui grup statuar din bronz în Piața Unirii, prin care să fie celebrat Centenarul Marii Uniri. Proiectele pot fi depuse până în 9 martie. Obiectul principal al concursului este elaborarea unui concept de ansamblu, respectiv a unei soluții artistice, care să cuprindă o propunere de lucrare de sculptură ca monument de for public și amenajarea amplasamentului.

Premiul pentru lucrarea desemnată câștigătoare, în valoare de 500 de euro, va fi înmânat câștigătorului în lei, la cursul BNR, la data acordării premiului, care va fi în luna aprilie.

Membrii juriului sunt: Radu Moraru – rector al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca (președinte), Șerban Țigănaș – arhitect, președintele Ordinului Arhitecților din România, Gheorghe Mândrescu, istoric de artă – Universitatea Babes Bolyai Cluj-Napoca, Narcisa Turcanu, arhitect – Ordinul Arhitecților din Transilvania – Cluj-Napoca, Oliv Mircea – președintele Asociației UAP Cluj-Bistrița, Alexandru Uiuiu – Directorul Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Bistrița-Năsăud, Alexandru Gavrilaș – directorul Complexului Muzeal Bistrița-Năsăud, Monica Pop – arhitect șef Bistrița, Vasile Duda – istoric de artă, Liceul de Artă ”Corneliu Baba” Bistrița (membri), Mihaela Vrabete, arhitect, Primăria Turda, Corneliu Gaiu, istoric, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud (supleanți).

Din detaliile concursului:

Eugen Gheorghe

A absolvit Facultatea de Litere, Secția Română-Engleză, a Universității București. A debutat în presă în 1996 la publicația Steaua Sport Magazin. A lucrat, de-a lungul timpului, la ziarul ProSport, postul de radio Europa FM, agenția de presă Mediafax, dar și la clubul de fotbal Gloria Bistrița, unde a fost purtător de cuvânt. Din 2011 scrie la Timp Online.
Eugen Gheorghe

Google Ads-sub articol

Comentarii

  1. Balan Marius - contribuabil

    M-as bucura ca acei bani sa pregateasca o parcare supraterana fara taieri de copaci sau o strada de pamant asfaltata. De taieri de ( pamglici) si cuvantari si inaugurari sunt satul.

    (0)
  2. Victor

    Orice alt monument decât statuia cardinalului Iuliu Hossu va reprezenta nu momentul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 ci momentul anului centenar 2018 în care Romania, în criză de identitate, este dominată încă de minciună, fals, relativism moral nerușinare și hoție. Cardinalul Iuliu Hossu, conjudețeanul nostru și conducătorul religios a cvasitotalitații romanilor din județul Bistrița-Năsăud în anul 1918 este figura simbolică a Momentului Marii Uniri de la Alba Iulia.
    Cel care a citit Declarația de Unire a fost nimeni altcineva decât episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla – Iuliu Hossu, însărcinat de Marele Sfat Național Român (și nu Miron Cristea, episcopul ortodox, așa cum figurează falsificator într-o frescă la intrarea în Mitropolia din Sibiu, frescă făcută în perioada în care Antonie Plămădeală a fost mitropolit al Ardealului.
    Nu în zadar i s-a dat această misiune episcopului Iuliu Hossu: rolul greco-catolicilor în Transilvania a fost unul în mod tranșant național, pro-unionist și etic-religios.
    Spre deosebire de Hossu, Miron Cristea a semnat în Telegraful Roman, organul oficial al Mitropoliei Transilvaniei circulara din 1916 care din perspectiva de astăzi ne apare ca o tradare flagranta a idealului și interesului național.
    Idea de a-l pune în operă și pe Miron Cristea este în mod evident complementară primei propuneri. Adică hai sau punem si unierarh ortodox sa nu se supere popii si să ne pierdem electoratul. Propunerea este simptomatica pentru momentul actual in care se încearca cu jenă să se acopere in continuare ilegitimitatea si minciuna in care trăiește ortodoxia romanească după ce a participat la scoaterea in afara legii a bisericii majoritare din judetul Bistrita-Nasaud, Biserica Romana Unita cu Roma, Greco-Catolica la 1 Decembrie 1948.
    Încercarea de a transforma momentul Unirii politice a Romanilor într-o mincinoasă unire religioasă a romanilor din Transilvania este forțată iar sugestia de monument a puterii actuale este la nivelul tablourilor mincinoase comandate pentru palatul său de un ierarh basarabean cocoțat in fruntea ierarhiei bisericesti ortodoxe din transilvania dupa ce a slujit aparatului de propaganda Ceaușista. Sugestia făcută de autorități ne propune practic să reconciliem momentul 1 Decembrie 1918 cu 1 Decembrie 1948. Accentul cazând pe momentul din urmă în continuare o rușine națională și pe chestiunea religioasă în condițiile în care nu despre asta este vorba la 1918. Este încă probă a batjocurii la care puternicii zilei, urmașii celor care sub ocupație sovietică au impus desfințarea bisericii greco-catolice, îi supun în continuare pe urmașii celor care au făcut Unirea pentru a face pe plac BOR. Este încă un exemplu al transformării statului civil într-o republică teocratică în care orice manifestare sau gest public trebuie să fie aprobat de autoritatea religioasă.
    Rescrierea convenabilă a istoriei, reintepretarea, schimbarea rolurilor și ponderilor, minciuna prin omisiune sau pe față pot să fie încunate de succes pe termen scurt. Pe termen lung însă sunt falimentare, și monumentul va avea soarta celor din perioada proslăvirii prieteniei dintre poporul roman și popoarele sovietice.
    Sigur că este ironic să pui statuia cardinalului Hossu în fata bisericii furate (pe care cu nerușinare scrie „ortodoxa sec 13”). Sau ține de pedagogia divină cum ar spune un înalt reprezentant al statului român. Dar, încă o dată, asta este altă chestiune care trebuie tratată și discutată în altă parte și în alte condiții. Chestiunea monumentului reprezentativ pentru Bistrița și pentru Unirea de la 1918 trebuie să fie dezbrăcată de conflictul confesional și tratată strict în termenii adevărului istoric, simbolismului și valorilor perene și inatacabile pe care vrem să le transmitem generațiilor viitoare.

    (0)
  3. români ucigatori de frați

    Telegraful Roman, in 8 Sept. 1916, dupa ce România a declarat război Austro-Ungariei, publica „Cercularul întregului cor episcopesc ortodox din Transilvania” în care se spune: “Romania în mod perfid a ridicat arma asupra patriei noastre……Unde vă este si în ce se arată patriotismul vostru, români ucigatori de frați……Voi întindeti granițele voastre în hotarele noastre, voi creșteți puterea voastră, venitele voastre dezbracând pe alte națiuni……Acela care cu vorbele vicleniei pe buze, cu dorul de jaf in suflet, vine în hotarele noastre, nu-i frate, ci cel mai păgân dușman. Și mai departe: “Față de noul dușman care râvnește în chip atât de păcătos la știrbirea și la stricarea hotarelor noastre, vom lupta cu vitejie și credinta.…..”
    Semneaza: Mitropolitul Vasile Mangra, Episcopii, Miron Cristea de Caransebes, si Ioan Papp de Arad.

    (0)
  4. Victor

    Telegraful Roman, in 8 Sept. 1916, după ce Romania a declarat razboi Austro-Ungariei, publica „Cercularul intregului cor episcopesc ortodox din Transilvania” în care se spune:
    “Romania în mod perfid a ridicat arma asupra patriei noastre……Unde vă este si în ce se arată patriotismul vostru, români ucigători de frați……Voi întindeți granițele voastre în hotarele noastre, voi creșteți puterea voastră, venitele voastre dezbrăcând pe alte națiuni……Acela care cu vorbele vicleniei pe buze, cu dorul de jaf in suflet, vine în hotarele noastre, nu-i frate, ci cel mai păgân dușman …. Față de noul dușman care râvnește în chip atât de păcătos la știrbirea și la stricarea hotarelor noastre, vom lupta cu vitejie și credinta.”
    Semneaza: Mitropolitul Vasile Mangra, Episcopii, Miron Cristea de Caransebes, si Ioan Papp de Arad.

    (0)
  5. Centaurul

    Cum ”centenarul” va fi un lung sir de gafe și compromisuri, de acoperire a unor minciuni cu altele mai mari, să ne așteptăm să ne facem iarăși de rușine, a 101-a oară.
    Mi se parte un fel de întrecere socialistă, gen Cântarea României, sărbătorirea centenarului – cu activități subțiri, lipsite de consistență, generalizate de la grădiniță la azile.
    Puțină decență n-ar strica.
    Mai puțin înseamnă mai mult.

    (0)
  6. Victor

    Profesor dr. Radu Ioanid, director în cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, s-a declarat „șocat” de onorarea oficială a memoriei lui Miron Cristea, figură istorică compromisă definitiv de eticheta antisemită (…)„Decizia Băncii Naționale a României de a onora memoria controversatului patriarh Miron Cristea, este … insensibilă, insultătoare, inacceptabilă, dezonorantă”.

    (0)

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Toate comentariile vor fi moderate (aprobate manual).

Vă rugăm să respectați următoarele reguli:

  • 1. Să vă referiți doar la articolul la care postați comentariul.
  • 2. Folosiți un limbaj civilizat, fără injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
  • 3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, dacă acestea nu au legatură cu textul.
  • 4. Autorul articolului poate fi criticat pentru eventuale greșeli, incoerență, lipsă de documentare etc.
  • 5. Numele folosit să nu fie nume de personalități ale vieții publice sau parodieri ale acestora.
Nerespectarea regulilor menționate mai sus va duce la ștergerea comentariilor, fără avertisment și fără explicații.