Consiliul Local Bistriţa este convocat în şedinţă ordinară joi 14 noiembrie, de la ora 14.00, pe ordinea de zi fiind proiecte privind actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa, al Regulamentului local de urbanism, şi constituirea comisiei de negociere a transferului imobilelor din cadrul Stadionului ”Jean Pădureanu”.
Ordinea de zi:
1. Proiect de hotărâre privind alegerea preşedintelui de şedinţă al Consiliului Local al municipiului Bistriţa
2. Proiect de hotărâre privind constituirea comisiei de negociere a transferului imobilelor din cadrul Stadionului ”Jean Pădureanu”
– iniţiator: Primarul municipiului Bistriţa
3. Proiect de hotărâre privind actualizarea Planului Urbanistic General al municipiului Bistriţa şi al Regulamentului local de urbanism, în municipiul Bistriţa şi localităţile componente
– iniţiator: Primarul municipiului Bistriţa
4. Diverse
Proiectul legat de actualizarea PUG a fost trecut pe agenda aleşilor locali şi la şedinţa precedentă, însă primarul Ovidiu Creţu l-a retras atunci de pe ordinea de zi.
In legatura cu PUG-ul pe care de o vreme primarul il tot scoate din caciula la fiecare sedintanta de CL, acesta ar trebui revizuit, pornind de la faptul ca intre timp au aparut elemente noi de care nu trebuie sa se faca abstractie. Spre exemplu, recent Sistemul de Gospodarire a Apelor (SGA) Bistrita Nasaud a comunicat municipalităţii că este în elaborare faza SF pentru un proiect complex denumit ”Mărirea gradului de siguranţă a acumulării Colibiţa”, proiect în care vor fi cuprinse şi lucrări de amenajare a Râului Bistriţa pe întreg cursul de apă (din aval de baraj până la confluenţa cu Râul Şieu), de consolidare a malurilor. Soluţiile din proiectul SGA vor influenţa soluţiile care vor fi prevăzute pentru amenajarea Râului Bistriţa şi a malurilor între Podul Jelnei şi Podul Budacului, cu destinaţia zonă de promenadă. De aceea, este momentul ca Orasul Bistrita sa se deschida catre cursul de apa de care are privilegiul sa fie strabatut. Reamintim ca in anul 2006, a fost elaborat proiectul: P.U.Z. Bistrita ‘Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill), care prevedea amenajare de alei pietonale, piste de biciclete, locuri de recreere aferent malurilor intre Podul Budacului si podul Jelnei cu legaturi spre Parcul municipal si Dealul Codrisor. Dupa acest model, ar trebui extinsa elaborarea unui proiect integrat de amenajare si dezvoltare turistica si de agreement a albiei riului Bistrita intre Unirea si Viisoara care sa prevada intre altele amenajarea unei artere de circulatie de tip splai pe malurile raului Bistrita .
Traseul 2Sud, fara functia de centura ocolitoare (care oricum nu ocoleste nimic) poate fi realizat foarte simplu pe la poalele padurii Codrisor, facand astfel legatura dintre Podul Budacului si Podul Jelnii. Astfel, nu-i nevoie de sacrificarea padurii ca sa ajungi din Unirea la Viisoara pe malul stang al Bistritei. Ba mai mult, pe malrile raului Bistrita ar putea fi construita si o pista de biciclete, intre Unirea si Viisoara, intr-o zona ferita de poluare, un fel de „Centura Verde” a orasului. Pentru asta trebuie renuntat la centura 2Sud si reconsiderat traseul variantei ocolitoare.
Avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord si vest (Cluj, Oradea, Baia Mare) nu este rational sa inghesui tot tranzitul prin sudul orasului, in cea mai linistita zona la mai putin de 500 m de parc , de casa de cultutura, de stadion si pe la poarta spitalului TBC. De aceea in mod logic centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, aceasta avand avantajul de a prelua si traficul de pe DN 17C inainte ca acesta sa ajunga in oras. Ar fi bine sa mai fie luata in considerare si o alta Varianta ocolitoare pentru trafic greu prin nord ar urma sa porneasca din DJ 151 deviata spre Valea Boilor, pe dupa ROMBAT, urmand pe dupa firma Leoni apoi pe dupa Cartierul Subcetate, pe la Statiunea pomicola facand jonctiunea cu DN 17C de unde descarca traficul de tranzit dupa care se indreapta catre iesirea din Unirea spre Livezile. O prelungire de cca 5 km pe Valea Magherusului ar putea prelua si traficul de pe DN15A, undeva intre Crainimat si Sieu Magherus.
in legatura cu cumpararea activor Gloriei……….de acum incepe ,,joaca,, cu banii nostrii si ai acestui oras. si sint o caruta de bani. credeti-ma .
@emil….nu le mai da idei…lasa`i sa aprobe pug`ul in forma actuala…de mai bine de 4 ani cred ca e in dezbatere pugul asta!
sunt foarte multi oameni cu proprietati blocate din cauza ca nu este pug`ul aprobat.
Inainte de discutarea PUG-ului, ar trebui introdusa pe ordinea de zi o analiza a referendum-ului din 29 septembrie, desi Cretu baga capul in nisip ca strutu.
Cand vine vorba de rezultatul referendumului acesta nu are nici macar valoarea unui sondaj de opinie la care esantionul investigat se constituie pe anumite criterii. Ar trebui totusi facuta o analiza serioasa a rezultatului referendumului in consiliul local, pentru ca s-au irosit fara nici un rost bani publici, desi rezultatul dezadtruos era de asteptat.
De altfel, dupa cum multi dintre oamenii inteligenti au anticipat, referendum-ul pe tema centurii ocolitoare 2Sud, s-a dovedit o prostie. Si cum prostia se plateste, de data aceasta pretul de 180.000 RON a fost cam scump. Participarea extrem de redusa la vot nu arata neaparat dezinteresul cetatenilor pentru subiectul respectiv, ci mai curand formularea idioata a intrebarii. Interpretarea absenteismului ar putea fi facuta in sensul ca cetatenii care nu au votat doresc centura ocolitoare dar nu pe traseul 2Sud. Dintre cei extrem de putini care s-au prezentat la vot, o mare parte au votat impotriva variantei 2Sud. Diferenta dintre cei 6124 care au votat DA si cei 4281 care au votat NU este de numai 1843. Este mai putin decat numarul de semnaturi adunate de Asociatia Bistrita Civica (ABC) pe petitia “Salvam Padurea Codrisor”. Despre ce vorbim?
Consilierii nu trebuie sa uite ca exista viata si dupa Cretu. Ar trebui sa-si ia rolul in serios si sa insiste sa fie reintrodus in zona intravilana a orasului Bistrita dealul cu padurea Codrisor, la fel cum dealul Cetatuia face parte din intravilanul Clujului. Atata vreme cat exista strazi precum Pe Tabara, Amurgului, Crangului sau Lempes care inconjoara dealul Codrisor este numai o incapatanare a unui singur om sa nu includa “de facto” zona in intravilan.
Sa ne aducem aminte ca in 28 ianuarie 2010, în timpul primului mandat al lui CRETU, consilierii au votat în unanimitate pentru transformarea Dealului Codrișor în zonă de agrement și au adoptat un PUZ în acest sens. Astfel, zona urma să fie transformată radical și pusă în valoare.
Orice primar intreg la minte se lupta sa scoata traficul de tranzit din localitatea pe care o pastoreste (vezi centura ocolitoare a Clujului, a Sibiului sau chiar a Gherlei). Ce poti sa spui despre un primar care vrea cu orice pret sa introduca traficul greu si de tranzit prin oras? Daca nu e tampit, atunci sigur are un interes personal. Iar cand este orbit de interese personale e in stare de orice tampenie. Fiindca nu poate fi numita altfel decat alegerea unui traseu care presupune defrisarea padurii de pe un versant care se confrunta cu grave probleme de alunecari de teren.
Din septembrie 2010, la câteva luni după aprobarea PUZ-ului”Dealul Codrisor”, Crețu s-a razgandit și de atunci tine prosteste la realizarea unui drum cu două benzi prin mijlocul pădurii Codrisor. Atunci Crețu, a facut o mica excrocherie astfel ca Pădurea Codrișor rămâne în extravilan. Era condiția obligatorie pentru realizarea centurii. Si toate astea dintr-un interes personal meschin dupa cum singur a recunoscut: “Da, am acolo 45 de ari, cumpărați prin 2000-2001. Dacă va fi să îl vând la un preț bun, normal că îl vând. Soția l-a moștenit de la socrul meu, din câte știu sunt deja făcute actele de împroprietărire”. Cu alte cuvinte, in mintea primarului, prioritatea nu este rezolvarea traficului de tranzit prin soseaua de centura ci modul in care aceasta poate sa contribuie la cresterea valorii terenului pe care il detine. Restul nu conteaza. Pentru asta e in stare de orice, chiar sa incalce legea:
(extras din OG 43/1997 republicată)
Art.37. „Pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se realizează variante ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic.”
Art. 47. „Pentru evitarea congestionării traficului în afara localităţilor se interzice amplasarea oricăror construcţii care generează trafic suplimentar la o distanţă mai mică de 50,00 m de marginea îmbrăcămintei asfaltice în cazul autostrăzilor, al drumurilor expres şi al drumurilor naţionale europene, respectiv de 30,00 m pentru celelalte drumuri de interes naţional şi judeţean. Prin construcţii care generează trafic suplimentar se au în vedere unităţi productive, complexe comerciale, depozite angro, unităţi tip show-room, obiective turistice, cartiere rezidenţiale, parcuri industriale, precum şi orice alte obiective şi/sau construcţii asemănătoare în care se desfăşoară activităţi economice.”
Oare pana unde poate merge nesimtirea? Aici e vorba de conflict de interese.