Cu ce au înlocuit gospodinele noastre ingredientele italieneşti ca să facă o pizza autohtonă de Crăciun

Ştiaţi că pâinea este considerată un element divin, iar oamenii manifestă un respect mistic pentru ea? Aruncarea pâinii sau a fârmiturilor este considerată păcat în Ardeal. Tocmai de aceea, de sărbători, se folosea fiecare bucată de aluat. Aşa s-au născut tot felul de plăcinte, chiar şi un sortiment de pizza.

Transilvania e „ţara pâinilor cât roata carului”, spun cercetătorii care au studiat obiceiurile culinare din zonă. De sărbători, dar nu numai, gospodinele coc în cuptoare cu lemne pâini rotunde şi mari, de un kilogram, ca să ajungă tuturor din casă şi oaspeţilor care vin cu colinda. Atunci când o scot din cuptor, pâinea are coaja neagră, ca tăciunele, dar după ce e bătută, e rumenă şi frumoasă, numai bună de mâncat.

Din aluatul de pâine, femeile au învăţat să facă tot felul de bunătăţi, unele care seamănă cu pizza. În loc de prosciutto şi funghi, femeile din zona noastră au pus ce aveau prin casă.

„De sărbători, se face o plăcintă din aluat de pâine pe care se pune cârnaţi deasupra şi alta pe care se pună slănină şi se bate ou. Regăsim aceste reţete în satele cu tradiţie săsească. De la saşi au preluat românii. Iarna, saştele pregăteau aceste plăcinte, mai ales de sărbători. E ca un fel de pizza autohtonă”, ne-a spus doamna Nadia Tatăr care s-a născut într-un sat cu mulţi saşi şi cunoaşte foarte bine obiceiurile lor culinare.

Plăcinte cu cârnaţi sau slănină şi ou se fac şi pe Valea Bârgăului, fiind considerate o delicatesă numai bună de pus pe masă, de sărbători, ca aperitiv. Tăiate bucăţi ele pot fi mâncate cu mâna, nefiind nevoie de farfurii sau tacâmuri.

La desert, tot pe filiera săsească, femeile pregăteau plăcinte. La oridinea zilei erau şi mai sunt plăcintele cu mere fiindcă, în zona noastră sunt multe livezi, iar merele se păstrează proaspete, în pivniţă, până la anul.Femeile curăţau merele, le căleau, puneau zahăr şi umpleau foile de plăcintă.

„Mere erau pe toate văile şi femeile obişnuiau să facă plăcinte cu aluat dulce şi cu mere sau cu aluat de pâine şi varză, coapte în cuptor de lemne”, ne-a mai spus Nadia Tătar.

Cei mai săraci pregăteau în schimb pancove, „prăjitura săracului”, din aluat dulce, prăjite într-o tigaie cu mult ulei încins.

Mai multe reţete tradiţionale găsiţi pe Bistriţa Gastronomică, acestea fiins scoase la iveală şi a duse în actualitate de voluntarii Fundaţiei Progress Bistriţa, în cadrul unui proiect finanţat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud.