O adevărată ”epidemie de fraude informatice” dă de furcă polițiștilor în ultima vreme, cei mai mulți oameni căzând în capcana falselor investiții în criptomonede, acțiuni și obligațiuni, a spus comisarul Victor Clepșa, de la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud.
”În ultima perioadă de timp, s-a constatat o generalizare a folosirii internetului și a rețelelor sociale pe telefoanele mobile de către toate categoriile de vârstă. Unii au cunoștințe mai avansate despre securitatea informatică, alții de nivel începător. Asociat contextului de generalizare a plăților electronice, mai nou, oricine își înrolează cardul bancar pe telefonul mobil și poate plăti în orice magazin. S-a generalizat plata cu cardul la magazinul de la colț de stradă și tot mai multă populație face plăți pe internet. În contextul în care foarte mulți au cunoștințe reduse referitoare la riscurile la care se supun, observăm pe zi ce trece un număr mai mare de victime prejudiciate de la sume mărunte până la sume foarte însemnate de bani. Este o adevărată epidemie de fraude informatice”, a spus comisarul Victor Clepșa, de la Serviciul de Investigații Criminale din cadrul IPJ Bistrița-Năsăud în emisiunea ”Poliția ta” de la postul local de televiziune As TV.
Nu doar persoanele în vârstă au suferit prejudicii, așa cum greșit s-ar putea crede, ci și oameni care cad în capcana așa-ziselor investiții care le-ar putea aduce câștiguri importante.
”Modurile de operare se schimbă tot timpul. În ultima perioadă s-au generalizat fraudele pe linia falselor investiții, presupuselor investiții pentru că nu sunt reale, în criptomonede, acțiuni și obligațiuni. De ce s-a întâmplat așa ceva? Pentru că, în general, oamenii acordă o încrede foarte mare unor entități pe care le cunosc foarte bine, cum ar fi marile companii de gaz, de electricitate, care se listează la Bursă, numelor sonore din domeniile bancar și industrial, iar infractorii se folosesc de aceste nume pentru a lansa pe rețele sociale – și ei preferă atât Facebook, cât și Instagram sau TikTok, cât și Whatsapp sau YouTube – și lansează reclame care mimează oportunități de investiții, emisiuni de obligațiuni, de acțiuni care ar proveni de la acești mari jucători din domeniul energiei sau bancar. Aceste reclame promit câștiguri masive și rapide. De asemenea, fraudatorii se folosesc de imaginea unor vedete de televiziune sau personalități cunoscute publicului”, a precizat comisarul Clepșa.
Din anchetele pe care le-a realizat, el și-a dat seama că foarte multă lume nu știe că internetul nu e administrat de o autoritate centrală, nu este supravegheat de nimeni, că nu e reglementat.
”Lumea crede că orice reclamă e legitimă. Reclamele sunt într-un număr foarte mare. Din câte știu, prin inteligență artificială, se încearcă un control al lor, dar nu este un control 100% asupra conținutului. De asemenea, mesajul celor care comit astfel de înșelăciuni ajunge și pe alte canale. De exemplu, între comentariile de la un articol, de la o știre de presă, avem de multe ori link-uri și mesaje de genul: acordăm credit oricărei persoane, indiferent de venituri, cu 2% dobândă sau se încearcă să selecteze o anumită categorie de public răspândind o știre care dă naștere la emoții și între comentarii apar link-uri cu conținut fraudulos care vor duce spre o zonă unde controlul celui care accesează link-ul respectiv se pierde”, a spus el.
Cum ajung oamenii victimele infractorilor
”Controlul se poate pierde în două feluri: ori link-ul are conținut malițios și poate să descarce un virus în telefon sau computer, un troian, ori te conduce la o pagină unde ți se spune că, dacă vrei să investești într-o platformă de criptomonede sau obligațiuni completează numărul de telefon sau adresa de e-mail și transmite o copie după CI. Mulți nu cred că li se poate întâmpla ceva și unii chiar uită că au completat datele cerute. Sunt însă contactați de persoane care își creează conturi false și propun investiții, de regulă mici, 100 – 250 de dolari. Mulți nu văd un risc foarte mare având în vedere posibilele câștiguri. E momentul în care se pierde controlul. Când ți-ai dat acordul la plata unei sume mici, de multe ori fraudatorii se oferă să te învețe cum să faci acele investiții și, neavând cunoștințe tehnice, foarte mulți spun că nu se pricep și le cer să îi ajute. Atunci ți se cere să instalezi anumite programe comerciale care permit controlul la distanță al telefonului mobil sau computerului sub motivația îndrumării persoanei în a face investiții sau plăți. Când permiți instalarea unui asemenea program, prima plată pe care o faci e sub ochii lor: ai introdus numărul de card, numărul de cont, parole fără să-ți dai seama că nu există acele platforme de investiții și tot ce ai tastat este vizibil în timp real pentru el. Investițiile sunt pretexte pentru a ține victima de vorbă pentru a câștiga cât mai mult timp conectați online cu victima prin respectivele programe. Țin victima de vorbă 40 de minute, o oră, perioadă în care caută și schimbă parole de la contul bancar real. Cele mai multe persoane au observat că, de la plata unei sume de 150 – 200 – 250 de euro, în mesajul SMS primit de la bancă, au dispărut 10.000, 50.000 de euro, 100.000 de euro și am auzit cazuri în țară de 250.000 de euro dispăruți în timpul unor discuții telefonice de genul acesta.
Din păcate, fraudele nu se opresc aici. Dacă omul nu are bani în bancă, riscul rămâne la fel de mare. În ultima perioadă, unitățile bancare acordă microcredite online, dar nu toate sunt micro. Am văzut credite de 90.000 de lei, de 100.000 de lei. Există victime care, în timp ce discutau cu fraudatorii la telefon, au aflat că pe numele lor s-au luat credite de 90.000 – 100.000 de lei fiindcă aveau un istoric de credit bun, erau angajați la companii de încredere, și-au plătit taxele și impozitele și nu aveau probleme de natură fiscală. De la 250-300 de dolari, s-a ajuns în situația în care au fost fraudați prin accesarea de credite de 90.000 – 100.000 de lei. Și nu am avut o singură persoană, ci destul de multe care au constatat acest lucru.
Am avut persoane cărora fraudatorii nu au avut ce să le ia din conturile și au folosit respectivele conturi compromise pentru a spăla banii altora, fraudați, și a transmite sumele provenite din fraudă către tot felul de platforme de criptomonede de nișă, foarte puțin cunoscute publicului, mult mai greu de urmărit decât giganții. În această situație, te poți trezi că poți fi implicat, fără știrea ta, într-o astfel de fraudă ca spălător involuntar al unor sume de bani.
Am observat reclame mincinoase care promiteau câștiguri însemnate din munca de acasă, dar nu prezentau ce fel de muncă. Stând de vorbă cu oameni care au dat accept la diverse transferuri am aflat că li s-a spus că ei lucrează de acasă. Respectivele persoane efectiv spălau banii unor victime pe care îi transferau către diferite conturi și destinații.
Ar trebui să avem un simț mai acut al realității și să nu credem că există câștiguri enorme care vin din senin și de la persoane pe care nu le cunoaștem, cu care nu avem nicio legătură și cărora niciodată nu ar trebui să le furnizăm datele noastre, adrese de mail, numere de telefon, CI, cu atât mai puțin numere de card, de cont și credențialele acestora, parole și întrebări de siguranță.
comisar Victor Clepșa
De multe ori, pentru a-și retrage sumele de bani din platforme internaționale, fraudatorii le cer victimelor să-și facă selfi-uri. Ei spun că le folosesc pentru investiții, însă aceste fotografii pe care le facem sunt folosite ca date biometrice pentru transferuri bancare și fraudatorii să intre în posesia sumelor cu care victimele au fost fraudate. Fără confirmări nu ar putea nimeni să facă credite bancare sau alte operațiuni bancare frauduloase”, a mai spus comisarul Clepșa.
El s-a mai referit și la alte metode de fraudare pe care le puteți vedea în video:
TIK-TOK si internetul o sa va mance capul si averea stransa cu truda.
NOSFERATUM are multe fete si o sa va citeasca gratuit pana si CNP-ul.
Ce credeati voi, ca numai cine are cunostinte in domeniul acesta sunt evoluati si destepti ?
Si stai sa vezi cand fraudele se vor intinde pana la nivelul valizelor nucleare si a altor sisteme delicate , apoi sa vezi Kazaiciok .Orice tehnica este cu revers, si vai de ea omenire prinsa in mrejele stiintei diabolice. Despre copiii lumii care vin nu mai vorbim ce surprize o sa-i mai astepte.
Copilaria este anulata de aceste aplicatii nefericite . Boala secolului se numeste ECRANOFOBIA adica nedeslipirea ochilor de la un ecran de telefon la purtator.In ce ma priveste am stiut si ma feresc sa nu cad prada acestui desantat , pervers,amagitor sistem planificat cu grija sa stearga identitatea personala si care creaza false iluzii unei omeniri aflate in mare fuga dupa senzational.
Predispozitia romanului pentru „ponturi” si pomeni il face tinta perfecta pentru astfel de tepe. Si veniturile mici il fac disperat dupa castiguri rapide.
Oamenii trebuie sa inteleaga ca nu-ti da nimeni nimic gratuit si ca daca o oferta pare prea buna ca sa fie adevarata, probabil asa e.
Conturile o sa fie golite de grupul de infractori de la conducerea coloniei impreuna cu aghiotantii lor din clasa privilegiatilor bugetari.
@ecologistul….
Ia vezi puțin ce-i aia „fobie”.
Ai vrut să te dai deștept și…. ți-a ieșit! 😀
Nu vă îngrijorați, vă limităm banii fizici pentru binele și siguranța voastră. Lăsați că știm noi mai bine ce e mai bine pentru voi, stați fără grijă (și fără bani). Nu vei avea nimic și vei fi fericit. Statul are grijă de voi, aveți încredere.
VASI draga, la varsta mea plina de experiente mai tot timpul imi iese ce scot din gura.
Nu trebuie sa te infurie cand un astfel de comentariu citesti si de la altii ca mine,