Timp de gândire

Bisericile şi banii de la stat

După părerea mea, banii daţi de stat bisericilor sunt o povară grea pe alocuri insuportabilă pentru cei care îl slujesc pe Dumnezeu cu condiţia, fireşte, să îşi dea seama de asta. În primul rând, o biserică este un „trup viu” al lui Hristos şi poate exista oriunde, chiar sub cerul liber, nu are nevoie de clădiri pictate, poleite cu aur şi goale. Cel mai evident semn că nu există o biserică este atunci când ea nu este susţinută de membrii ei. Şi atunci se ajunge la stat.

Consiliul Judeţean are în plan să dea, miercuri, de la buget, 300.000 de lei cultelor de toate confesiunile. Nu ştim exact pentru ce. Probabil pentru tot felul de ziduri, pavaje şi marmură neagră  pe care nu le pot cumpăra din contribuţiile enoriaşilor. Se întreabă cineva de ce?

În cartea „Casa favorită a  lui Dumnezeu” de Tommy Tenney, autorul observă că „ceea ce îl impresionează pe Dumnezeu şi ceea ce îi impresionează pe oameni sunt două lucruri diferite”. „Dumnezeu nu a fost niciodată impresionat de clădiri şi, dacă are de ales, preferă pasiunea în locul unui palat”, scrie autorul. Aşa se explică de ce cortul pe care i l-a ridicat David, „un om după inima Sa”, a devenit „casa favorită a lui Dumnezeu” datorită pasiunii oamenilor care se închinau, oameni care purtau în ei „flacăra albastră”.

„Putem zidi clădiri frumoase, să formăm coruri mai numeroase, să scriem muzică mai bună şi să facem predici mai grozave- putem face totul cu o mare excelenţă, dar dacă nu purtăm flacăra albastră atunci Dumnezeu nu este mulţumit. Şi El va avea grijă ca bisericile fără flacără să devină la fel de puţin importante în faţa oamenilor pe cât sunt înaintea Lui. Absenţa flăcării indică lipsa focului care, în cele din urmă, rezultă în clădiri goale şi inimi pustii. Cineva trebuie să spună: Este frig aici – de aceea pleacă toţi. Haideţi să aprindem focul închinării”, scrie Tommy Tenney.

Când bisericile nu mai pot funcţiona susţinute de enoriaşii „e frig”, iar atunci se ajunge la banii statului perceput nu ca o entitate care gospodăreşte resursele tuturor în funcţie de nevoi, aşa cum ar fi firesc, ci ca un grup de persoane în pixul cărora stă puterea de a da sau a nu da. Volens-nolens, bisericile se vor închina în faţa acestor oameni ca să primească mărunţiş pentru ziduri sub pretextul că astfel vom face „să fie cald”. Dacă cineva are impresia că închinatul în faţa politicienilor poate fi plăcut de Dumnezeu, se înşală amarnic.

Nu odată am auzit că în campanii electorale preoţi şi pastori au lăsat la o parte cuvinte de învăţătură în care ar fi putut vorbi deschis despre onestitate, adevăr, curaj şi alte valori creştine ca să le spună enoriaşilor cu cine ar trebui să voteze pentru ca să se încheie lucrările la nu ştiu ce zid şi la te miri ce casă parohială. Oameni cu autoritae morală au renunţat (în caz că au avut vreodată) la misiunea lor pentru a manipula conştiinţele oamenilor simpli în scop pur material.

De prea multe ori am văzut preoţi care au dat oamenii la o parte ca să le facă loc în primul rând la praznice politicienilor care împart bani şi de extrem de multe ori mi s-a făcut silă de momentele în care înalţi ierarhi ai bisericilor au împărţit cruci de toate felurile unor primari sau preşedinţi de te miri ce care nu au făcut altceva decât să dea din banii noştri, ai tuturor, fără să ne întrebe vreodată dacă suntem de acord, pentru ridicarea unor ziduri, ca să nu mai vorbesc de situaţiile în care închinarea preoţilor la cu totul altcineva decât Dumnezeu s-a concretizat în picturi pe pereţii bisericilor. Vă asigur că vom găsi multe biserici în care primarul are o icoană pictată lângă „Înaltul”. Mă întreb dacă ar trebui cumva să ne închinăm în faţa lor.

Nu sunt de acord ca oamenii politici să dea bani bisericilor pentru că îmi doresc din toată inima ca eu, ca şi creştin, să mă aflu zi de zi în situaţia de a-mi dori să susţin acţiuni ale bisericilor şi să nu mai ştiu cum să-mi împart bugetul ca să pot contribui pentru ca să ajut oameni bolnavi, copii care nu au bani să-şi cumpere rechizite, bătrâni.

Nu am auzit de nicio acţiune a vreunei biserici din lista lungă a celor care primesc trei sute de mii de lei în aceste scopuri şi, credeţi-mă, sunt un om informat. Nu văd decât milogeli pentru ziduri, pentru pavaje, garduri, picturi pentru care nu sunt de acord să dau bani nici din buzunar, nici pe ocolişuri plătind taxe şi impozite pentru ca alţii să decidă ce fac cu banii mei.

Stimaţi consilieri judeţeni, dacă e să mă întrebaţi pe mine ce aş vrea să faceţi cu banii pe care eu îi plătesc la buget, să ştiţi că aş vrea să modernizaţi spitalul, să finanţaţi cantina pentru săraci, să plătim burse pentru copii inteligenţi, să facem centre pentru bătrâni. Nu vreau să construim ziduri pe care să le pictăm, nici pavaje, nici garduri. Lăsaţi bisericile să afle singure dacă este frig în ele pentru că numai astfel vor căuta să-şi reaprindă flacăra.

Cristiana Sabău

30 comentarii

  • Incepem cu ce scrie in Biblie:

    „Pentru ca noi n-am adus nimic in lume, tot asa cum nici nu putem sa scoatem ceva din ea afara; ci avand hrana si imbracaminte cu acestea vom fi indestulati. Caci cei ce vor sa se imbogateasca, dimpotriva, cad in ispita si in cursa si in multe pofte nebunesti si vatamatoare, ca unele care cufunda pe oameni in mina si in pierzanie. Ca iubirea de argint este radacina tuturor relelor si cei ce au poftit-o cu infocare au ratacit de la credinta si s-au strapuns cu multe dureri „(1 Timotei 6, 7-10).
    „Nu va adunati comori pe pamant, unde molia si rugina le strica si unde furii le sapa si le fura. Ci adunati-va comori in cer, unde nici molia, nici rugina nu le strica, unde furii nu le sapa si nu le fura. Caci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta” (Matei 6, 19-21).

    Apoi ne uitam cum procedeaza cei ce vremelnic pastoresc Biserica, caci este o mare gresala a confunda Biserica, „mireasa lui Hristos”, cu zidurile impozante ale nu stiu caror catedrale, manastiri sau biserici de enorie, case de adunare, sau mai stiu eu ce mai tine de aspectul material al exercitarii actului de credinta.
    Crestin ortodox practicant fiind, n-am confundat niciodata Biserica cu zidurile acesteia, pentru mine Biserica este reprezentata de comuniunea credinciosilor ce sunt adunati in numele lui Hristos, Domnul Nostru

  • Ca si in Federatia Rusa, Biserica Ortodoxa Romana are legaturi stranse si acceptate reciproc cu statul roman. Anul trecut BOR a obtinut profituri imense in plina criza, mai mari decat a unor renumite companii straine. Veniturile obtinute NU se impoziteaza!
    In fiecare an, ortodoxa fiind, familia mea plateste taxa pentru Sfanta Cruce la inceput de an, pentru care primesc sau nu chitanta. Nimeni nu stie ce se face cu acesti bani, salariile preotilor fiind platite in mare parte de stat.
    La inceputurile sale crestinismul era foarte simplu practicat; Iisus si discipolii sai isi promovau ideile in fata oamenilor asezati pe iarba, sub cerul liber si cu trupul acoperit de o patura umila.
    Azi lucrurile au evoluat de atunci. Am impresia ca cel putin in bisericile ortodoxe se pun prea mare pretuire pe aspectul exterior: arhitectura masiva, picturi murale care sperie mai mult mireanul, preoti obezi cu straie, podoabe de lux si mobil in vesmant. Aceste comportamente afisate ostentativ pot sa indeparteze crestinii.
    Aspectul religios al spiritului e mai putin activat. Mergem la biserica numai ca asa e traditia si ca sa impresionam pe cei din jur; dupa ce iesim de acolo incalcam poruncile Bisericii, mare parte din noi.
    Tema aleasa de Dvs. pentru dezbaterea publica este vasta si complexa, dar problema ajutorului financiar dat de stat Bisericii este bine punctata si vor isca discutii contradictorii.
    Manastirile din teritoriu se gospodaresc singure pentru vietuire. De ce nu ar face asa si asezamintele religioase din orase si comune. Poate, in opinia mea, BOR prin slujitorii ei, ar trebui sa se ocupe mai mult de sufletele pierdute din societatea noastra, de intrajutararea oamenilor cu adevarat nevoiasi sau care isi traiesc ultimii ani de viata (ingrijiri paleative) singuri. Iar slujitorii ei sa traiasca intr-o mai mare simplitate si umilinta.
    Si eu sunt de acord ca banii din bugetul local sa fie utilizati pentru proiecte realiste de care are nevoie ACUM comunitatea locala. Un exemplu la indemana: localul Bibliotecii Judetene nerezolvat de peste 10 ani…

  • continuare…

    Ceea ce se intampla in zilele noastre, in special dupa 1990, tine de vanitatea umana a pastorilor Bisericii si de complicitatea acestora cu cei ce cred ca daruind bani si averi, sub diverse forme, unei institutii pe care ei o percep a fi Biserica lui Hristos, prin acest act ei isi cumpara mantuirea intru viata de apoi. Cunosc destul de multe exemple de astfel de oameni, cu o astfel de credinta, avand contributii extrem de substantiale in ridicarea si impopotonarea de biserici si manastiri, desi, Doame iarta-ma caci nu doresc sa-i judec, fata de cei care ii slujesc prin munca lor au o atitudine extrem de lumeasca, deloc in acord cu invataturile Bisericii. Din experienta proprie, cunosc om de afaceri care a facut extrem de numeroase donatii pentru biserici si manastiri, in schimb, pe putinii angajati pe care ii are, ii tratateaza cu dispret, fiind tinuti cu salariul minim pe economie, platiti la negru in rest, negasind pentru acestia aproape niciodata o vorba de lauda, ci, dimportiva, numai vorbe de ocara. Oare asta se spune in invatatura Bisericii despre comportamentul fata de aproapele nostru?
    Ba, din nu stiu ce lecturi a unor carti scrise de nu stiu care pastor de suflete, a ajuns la concluzia ca este de dorit a nu da foarte multi bani angajatilor, caci astfel acestia se smintesc.
    La cat de frumoasa si de complexa este credinta drept maritoare ortodoxa, ceea ce i se intampla azi este profund nedrept. Vremelnica ratacire a unora dintre pastorii ei duce si la ratacirea oilor, caci este foarte lesne a judeca prin ceea ce se vede si a trage concluzii gresite, ceea ce ne departeaza de credinta. Ortodoxia si toate ale ei nu sunt de azi de ieri, Ceea ce o defineste nu este statuat de 20 de ani, ci de aproape 2 milenii, prin contributia martirilor si marilor sfinti intru credinta, astfel ca, astazi, nu sunt prea multe de adaugat la doctrina de credinta si la felul in care aceasta doctrina trebuie pusa in practica. Dimpotriva, prin contributia acelorasi pastori, Doamne ajuta-le, astazi, pe fondul modernismului, se incearca o simplificare cat mai accentuata a tuturor celor ce tin de practicarea credintei. Astfel, sunt modernizate slujbele, sunt scurtate rugaciunile, sunt acceptate marturisirile la foc automat, muzica bisericeasca se transforma din ce in ce mai mult intr-o lalaiala de tipul folclorului contemporan, Liturghia are variante prescurtate, Botezul poate sa tina si 10 minute, la fel si cununia si inmormantarea, unele slujbe au devenit facultative pentru pastori… ce mai incoace si incolo, exista dorinta de innoire a ceea ce nu prea se poate innoi, sub un pretext absolut infantil: nu se doreste a plictisi credinciosii cu prea multa rugaciune si ritual bisericesc. Ori, mie mi se pare strigatoare la cer atitudinea asta, si ma rog ca ea sa fie data uitarii si sa se revina la ceea ce este autentic ortodox, caci omul ratacit are nevoie sa revina la adevar. Ar trebui sa se renunte la poleiala si sa se revinala zidirea sufletelor, iar asta nu se poate decat prin post si rugaciune, iar exemplele de oameni fericiti ce le practica ne stau oricand la indemana, nu avem decat a intreba despre ei si a vedea ce inseamna aceasta fericire.
    Ma rog si gandesc la zidirea sufletelor tuturor oamenilor intru drapta credinta.
    Doamne ajuta!

    • Si am uitat demult ca……”Iisus S-a urcat la Ierusalim si a gasit sezand in Templu pe cei ce vindeau boi si oi si porumbei si pe schimbatorii de bani. Si, facandu-Si un bici din streanguri, i-a scos pe toti afara din Templu, si oile si boii, si schimbatorilor le-a varsat banii si le-a rasturnat mesele. Si celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luati acestea de aici. Nu faceti casa Tatalui Meu casa de negustorie. Si si-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: „Ravna casei Tale ma mistuie” (Ioan 2, 13-17).

  • apropo de donatii, parohii, preoti si bani , ia sa veniti intr-o zi si sa fotografiati viitoarea „casuta” a preotului din Budus!!!!

  • „Sa nu-ti faci chip cioplit”,este una din porunci…sunt ortodoxa,dar merg ft rar la biserica,ma intriga bogatia si fastul,iar din ritual …..poate gresesc,sa ma ierte Dumnezeu,dar prefer sa-mi tocesc genunchii in casa mea ,pt ca oriunde poate fi biserica lui Dumnezeu.Am invatat sa ma rog mergand la alte biserici…unde simplitatea si explicatia cuvantului lui Dumnezeu mi s-a parut mult mai clara,unde nu se promoveaza traditiile,contrar cuvantului din biblie.Am participat la o slujba in Ghinda,unde la sfarsitul slijbei preotul a spus clar ca fiecare om trebuie sa dea 300 lei pt a se reface gardul…si cine nu va da acei bani,vor fi cititi in fiecare duminica in biserica,pana se vor rusina si vor da.Pai oameni buni,tocmai preotul,care ar trebui sa inteleaga necazurile si neajunsurile,sa spuna asta? sunt oameni care traiesc de azi pe maine….de unde 300 lei pt gard?…si e doar un exemplu…din pacate…

    • Monica, Dumnezeu se vinde la taraba, iar noi ne străduim atât de mult să ne cumpărăm mântuirea, încat cei care-l vând pe Dumnezeu prosperă din naivitatea, disperarea, durerile, tristeţile si neîmplinirile noastre şi mai ales ne exploatează teama-tiparul ancestral. Suntem alimentaţi cu teama şi mă întreb de ce n-am auzit decat sintagma”un creştin cu frică de Dumnezeu” si nu aud „un creştin cu iubire de Dumnezeu”?

    • Referitor la ultima dumneavoastra afirmatie, domna Lorica…
      Aveti mare dreptate, frica de Dumnezeu trebuie tradusa dintr-o cu totul alta perspectiva, aceea a lipsei de apropiere fata de El, a lipsei indeplinirii poruncilor Lui, conditie in care ne autocondamnam singuri, departandu-ne de ceea ce ar trebui sa ne astepte dincolo de aceasta viata, de partasia noastra in Imparatia lui Dumnezeu. A ne gandi la Dumnezeu ca la un politist este o gresala. Uneori ma intreb daca Dumnezeu are macar atata putere cat un politist, deoarece de El nu ne putem apropia decat cu dragoste, orice alta incercare de apropiere nu constituie decat o departare si o autocondamnare la nepartasie cu El, prin prisma liberului arbitru cu care am fost daruiti. El ne cheama la mantuire, noi avem insa puterea asta fantastica de a ii urma chemarea sau nu.
      Revenind putin la subiectul articolului… din cate stiu eu, Romania este stat laic, stat in care cultele nu platesc impozite de nici un fel, si totusi, amestecul intre partea laica si cea ce tine de religie este destul de pregnant, asta fiindca aceste doua aspecte ale vietii, a cezarului si a Domnului ar trebui sa fie cumva separate, dar ceea ce constatam este ca se folosesc una de alta intru a-si indeplini dezideratele. Politicienii se folosesc de pastorii de suflete inspre manipulare, pastorii se folosesc de politicieni intru agonisire de fonduri si, din pacate, intru deturnarea lor spre lucruri ce sunt ferite de faptele milei crestinesti de cele mai multe ori. E de dezbatut acest aspect, fara a cadea in pacate, cine , unde si de ce greseste.

  • Cristiana ai deschis cutia Pandorei. Un calcul simplu legat de ultimele cifre despre Catedrala Mântuirii Neamului. În jur de 600 milioane Euro din care valoarea pământului donat de către stat este de aproximativ 200 milioane de euro. Sumele sunt uriașe și nu pot fi cuantificate de omul de rând. Dar să facem un calcul simplu. Cu acești bani se pot investiții 215.372 de euro în școlile din fiecare dintre cele 2.854 de comune din România. Cu acești bani se pot construi peste 250 de mp de spații de calitate în fiecare dintre aceste comune și xemplele pot continua. Cu acești bani se pot cumpăra 1.500.000 de calculatoare fapt care ar permite tuturor elevilor din grupa de vârstă 6-14 ani să aibă un calculator gratuit. Atunci funcția socială a bisericii ar fi cu adevărat benefică.

    • Teza ta este falsă, Cristi. Îmi pare rău să-ți spun asta. La fel de bine ai să găsești oameni care vor susține să dăm bani pentru salarii și nu pentru cultură; să se construiască piscine și nu școli etc.. Cât despre dimensiunea și implicarea socială a BOR, cu posibilitățile tehnice de astăzi, nu este deloc greu să afli cifrele, dacă tot nu dăm pe la Biserică. 🙂 Trebuie doar să vrei, pentru că știu că poți să verifici o informație. 🙂

  • parca….stiam ca bisericile sunt….”mosteniri de familie”…..nu?????….ce cauta bugetul statului pe proprietate PRIVATA?????????

  • cutia pandorei! sabau a deschis-o ? nu va dati seama ca e o proasta care repeta papagaliceste lucruri pe care altii le-au zis de mult? mi-e acru de ea! prefer sa ma uit la file porno, ca tot atat castig am ca si cum citesc situl asta !

  • @petrus.Si atunci de ce va mai pierdeti timpul si energia? Ati fi mai castigat cu un film porno dar va rog…pentru inima dumneavoastra….. nu accesati „situl” porno ci „site-ul” porno fiindca s-ar putea sa vedeti un „film” 😉 cu mumii(vezi dex-ul). Oare cine-i prostul, ghici?

  • Asta cu biserica si religia nu e rea treaba, ganditi-va sa nu fi existat ceva sa-i mai domoleasca pe unii? dar faza cu banii si alte prostii care se vehiculeaza, rai si iad etc, ma fac sa pufnesc intr-um ras amar! Naivitatea unora sursa de bani pt altii!

  • Simplist, simplist. Penibil de simplist.
    Discuţia a pornit şchioapă. De ce să sprijine statul Biserica? Pentru că a rămas datoare, de aia. Când Cuza a „secularizat” averile grecilor de la Athos, le-a „strâns” şi pe cele ale BO. Ca să se poată recupera pământurile care ajunseseră în posesia grecilor, BO a acceptat să cedeze statului român mare parte din proprietatea imobiliară, cerând, în schimb, un ajutor lunar pentru salarizare clerului. Discutăm de un „târg”, un contract care are valabilitate juridică şi astăzi, „efect juridic”, cum ar spune profii. În aceeaşi lumină, cedarea suprafeţei necesare construirii Catedralei Neamului nu mai e un afrond adus logicii sociale laice, ci o mică reparaţie istorică. Zic „mică” şi rog să se ţină seama.
    Ideea lansată de autoare, cum că o biserică trebuie întreţinută strict de comunitate, e găunoasă rău. Multe biserici vechi au devenit de mult proprietatea culturală a poporului român, indiferent de credinţa individului sau de apartenenţa sa confesională sau religioasă. Grecii au înţeles asta atunci când asediau Acropolele, iar turcii s-au apucat să spargă coloanele de marmură ca să facă gloanţe din plumbul din armătura acestora. Grecii au oprit asediul, le-au dat turcilor cât plumb au vrut, apoi au continuat războiul, preferând să ia în piept plumb şi moarte, dar să-şi salveze valorile istorice şi spirituale. Grecii au continuat aceeaşi politică. Anul trecut, în plină criză, guvernul grec a promis ajutor Turciei pentru întreţinerea măreţei catedrale a Sfintei Înţelepciuni a lui Dumnezeu din Constantinopol, ctitoria împăratului Justinian, de care turcii, să mă ierte ambasadorul semilunii, îşi bat joc în ultimul hal posibil.
    Să vă întreb ceva: a cui e biserica evanghelică din Bistriţa, a saşilor sau a judeţului? După logica unora, ar trebui s-o lăsăm în paragină, de vreme ce comunitatea săsească nu mai are forţa economică să-şi susţină locaşul de cult.
    Mergând pe acelaşi fir logic, vin cu următoarea provocare:
    agitaţi-vă la ideea mea: de ce să se dea bani pentru mănăstiri în construcţie când în judeţul nostru sunt vreo 14 (după ştiinţa mea) biserici de lemn în stil gotic târziu care se degradează, care abia mai respiră, agonizând sub ochii noştri orbi? Ştie domnul preşedinte de ele? Pun prinsoare pe-un curcubeu şi-o boabă de rouă că n-are habar. Nu-l învinuiesc, e om politic. Dar noi, restul, nu suntem.

  • da la ce ne trebe atatea biserici?
    cine vrea sa se roage e simplu: pune mana pe textele bisericesti se pune intr-un colt si se roaga, NU? sau trebuie sa ne etalam si CREDINTA pe langa port, moda, etc sa ne VADA lumea, ca de nu ne vede nu suntem RAI si satanici?
    bani aruncati aiurea, si furati …………….

    • „Ne trebe” biserici pentru că religia lui Iisus nu este o sumă de indivizi care se roagă solitari în genunchi, prin cămări, ci o sumă de sume de indivizi care se grupează pe criterii de iubire într-o „comunitate”, „adunare”, „cină”, sau cum vreţi să-i spuneţi.
      „Unde sunt adunaţi doi sau trei în numele Meu, acolo sunt şi Eu în mijlocul lor”! Vă sună cunoscut, domnule Lambru, „textul bisericesc”?

    • „Textul bisericesc” asta spune, dar Dumnezeu oare ce spune? Ca este in fiecare faptura. Dumnezeu nu face discriminari si nu-si conditioneaza prezenta. Iar conditionarea asta a prezentei lui Dumnezeu ca numai „unde sunt adunati doi sau trei in numele Meu, acolo sunt si eu in mijlocul lor” e tot o manipulare pentru a face un „nucleu” dar, ce pacat, nu spiritual ci de interese ale bisericii. Doamne iarta-i!Si iarta-ne ca-i judecam pe cei care-au rastalmacit cuvantul Domnului inspre profit!

    • Nu e nici o manipulare, domnule, sunt cuvintele lui Iisus Hristos. Dumnezeu nu numai că-şi condiţionează prezenţa şi lucrarea, dar o spune lămurit: „Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi.” (Ioan 6..) Plural! Mântuirea e o chestie care funcţionează doar la plural.
      Back to the Bible! Back to the roots!

    • Normal ca la plural se adresa, domnule, daca se adresa unei multimi! Inapoi a Biblie si dumneavoastra, cat despre radacini, au fost demult taiate. Mantuirea e individuala, dar au desfiintat-o si au facut-o colectiva..in cutia milei

    • In fiecare dintre noi e o scanteie dumnezeiasca si pentru ca nu reusim s-o vedem, traim ani buni risipindu-ne in intunericul plin de conditionari, de frica si vina. „Iadul” din noi pune conditii! Dumnezeu ne iubeste neconditionat oriunde am fi, oricum am fi si oricine am fi. Biserica ne judeca si ne rastigneste si ca sa ne ierte tre’ sa platim si cine mai mult plateste, acela se mantuieste! Dumnezeu nu ne judeca! Dumnezeu ne iubeste si tocmai pentru ca ne-a iubit atat de mult, ne-a dat liberul arbitru! Se amuza cand gresim, cand ne zbuciumam si alergam dupa lucruri nefolositoare, dar are rabdare infinita si ne asteapta pana cand recunoastem lumina si iubirea din noi!

    • Nu prea, eu am vb cu un preot adevarat, am primit la casatorie o psaltire si am fost sfatuit destul de bine……….
      Nu sunt habotnic, dar nici impotriva bisericii, cred in alta civilizatie non-pamanteana nu cred in rai si iad, dar sincer nu fac presiuni asupra altora, fiecare cu credinta lui si cred ca religia adevarata are un scop bun pe Terra! Fata mea are propriul crez, nu fac presiuni nu induc idei! Nu mint (prea mult) nu omor, nu fur: invatate de la MAMA mea, fara preot! Imi iubesc familia! Incerc sa ajut! Cam atat………….
      Cred ca totul din textele bisericesti poate fi privit de fiecare cum vrea!
      Apreciez alta confesiune, chiar si CORANUL l-am citit, editie veche!

      PS Nu dati cu pietre…..Sincer popii de azi ma cam dezgusta!

  • Nimic nou sub Soare…
    Un citat al Sf. Ioan Gura de Aur, mereu actual, suna cam asa: ” Pe vremuri se slujea in catacombe din vase de lut, de catre preoti cu suflete de aur, azi se slujeste in biserici poleite din vase de aur, de catre preoti cu suflete de lut.”
    Am oroare de bisericile care nu au decat ziduri poleite,de manastirile care arata ca niste cazemate, pline de slava desarta. Mai oameni buni, ortodoxia se smerea pe sine intru slava lui Dumnezeu, prin constructii mici, intime, in care comuniunea se realiza de la sine, nu prin maretie si grandoare. In definitv, Cel far’ de-nceput S-a intrupat intr-o iesle, nu intr-un palat.

    • Dacă Ioan Gură de Aur n-ar fi preţuit bisericile, s-ar fi îndurat să le dea măcar una arienilor care cereau de la împărat un locaş de cult.
      Hai să nu extrapolăm. Ioan Gură de Aur era un idealist, un liric în război cu toată lumea, de la împărăteasa Eudoxia la propriul său valet. Când i s-a retras dreptul de a sluji în bisericile din Constantinopol, a făcut slujbă într-o baie publică. Context în care a rostit licenţa pe care aţi citat-o. În rest, a slujit în biserici, le-a îngrijit şi le-a sfinţit.

  • Dacă am consuma la fel de multă energie și timp, în a ne exprima democratic online (citit, postat etc.), pentru a cunoaște Scriptura și a trăi în Biserică, cu siguranță nu am arunca vorbe grele asupra slujitorilor Bisericii. Cine ridică primul piatra? Doamne ajută!

    • Inalt prea pacatosii domnu’ Razvan, inalt prea pacatosii… dintre care cel dintai sunt eu!

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.

GA vertical

Carliont

KissFM

KISS FM

Titlu Articole Recente

Articole recente

Titlu Comentarii recente

Comentarii recente

CleverADS