contact@timponline.ro
  • Prima pagină
  • Știri din Bistrița
  • Știri din județ
  • Timp de gândire
  • Dezvăluiri

TimpOnline.ro

Prima pagină   »   Știri   »   Devalorizarea monedei naţionale, piatra de moara pentru un ...

Devalorizarea monedei naţionale, piatră de moară pentru un producător de cabluri din Bistriţa


07 mai 2018 de Cristiana Sabău   10 comentarii

trehos.ro

Producătorul de cabluri şi conductori electrici de joasă şi medie tensiune, Iproeb SA a avut un an 2017 prost din punctul de vedere al profitului. Acesta a fost cu 53,59% mai mic faţă de 2016. Pentru anul în curs, firma îşi propune să remedieze situaţia din acest punct de vedere, însă ia în calcul riscul de credit şi valutar care ar putea influenţa negativ planurile economice. Cel din urmă este o adevărată piatră de moară întrucât 80% din materiile prime folosite în procesul de fabricație sunt aduse direct din import cu prețuri calculate în USD sau Euro la cursul BNR din ziua achiziționării.

Conducerea Iproeb SA a anunţat că, în 2017, a avut o cifră de afaceri în valoare de 104.411.531 lei în scădere ușoară, cu 0.78%, față de anul precedent, în principal datorită diminuării accentuate a livrărilor la export. Profitul net realizat în anul 2017 a înregistrat o diminuare semnificativă, de 53,59% , față de anul 2016.

Fabrica de cabluri şi conductoare produce cabluri şi conductoare de joasă și medie tensiune, conductoare neizolate din aluminiu, din oțel-aluminiu și cabluri de tracțiune, dar şi tamburi pentru ambalare cabluri şi conductoare electrice, iar fabrica de automatizări şi izolatoare dulapuri de automatizare, cutii de distribuție, izolatoare compozite şi lanțuri de izolatoare, linii de fabricație pentru firmele de cablaje auto şi stâlpi metalici pentru telecomunicații.

Cablurile şi conductoarele electrice au fost valorificate preponderent către: Distribuție Energie Oltenia, Delgaz Grid SA, Electrica,Transelectrica București, Electromontaj București, Elm, Electromontaj Cluj, Romelectro București, Electromontaj Carpați Sibiu, iar izolatoarele compozite pentru companiile de electricitate care operează în Romania: ENEL, Distribuţie Oltenia, Delgaz Grid, Electrica,Transelectrica cât și către companii care operează în sectorul de construcții montaj linii electrice aeriene/stații electrice de conexiuni. Stâlpi metalici au fost livrați în special către RCS-RDS pentru realizarea extinderii rețelei și ariei de acoperire planificate de această firmă.

Linii de fabricație si montaj au fost livrate atât pe piața internă, cât și la export, mai precis în Ucraina, Serbia, Maroc, Tunisia, Moldova, Mexic pentru companii din sectorul industriei automotive (Leoni Wiring Systems, Fujikura Automotive, Lear România, SE Bordenetze). Societatea Iproeb SA Bistrița este furnizor agreat la nivel global pentru aceste companii.

Conform raportului, Iproeb a înregistrat o ușoară scădere a producției marfă în 2017 față de anul 2016. Vânzările de produse au fost influențate negativ de distorsiunile generate în piața de cabluri în prima parte a anului odată cu intrarea în insolvență a firmei Romcab, oprirea fabricației de stâlpi de 400 kV în urma finalizării contractelor existente, intrarea mai puternică pe piața românească a unor firme straine din China şi Turcia pentru conductoare neizolate, General Electric, Eupen pentru celelalte tipuri de cabluri.

Pentru anul 2018, firma şi-a propus un plan de producție cu o creștere de 3,5% la veniturile totale și o creștere de 2,5% la cheltuielile totale. De asemenea ca urmare a măsurilor prevăzute de creșterea eficienței economice cât și a reducerii costurilor de producție se prevede pentru anul 2018 și o creștere cu 43.6% a profitului net față de anul 2017.

„Cu toate acestea trebuie avut în vedere și o parte din riscurile care pot aparea și anume: riscul de credit, provenind din faptul că lipsa de bonitate a unor beneficiari şi lacunele din legea insolvenței la care apelează o serie de beneficiari ar putea afecta încasarea creditelor și diminuarea profitului; riscul valutar care provine din probabilitatea de a înregistra pierderi în cadrul derulării activității economice în cazul în care devalorizarea monedei naționale este mai mare decât limita care s-a avut în vedere la negocierea contractelor. Acest risc poate fi foarte mare deoarece 80% din materiile prime folosite în procesul de fabricație sunt aduse direct din import (cupru, polietilenă, cauciuc siliconic) sau altele aduse din țară (aluminiu) cu prețuri calculate în USD $ sau Euro € la cursul BNR din ziua achiziționării, riscul de preț constând în faptul că principalele materii prime, cupru și aluminiu, se achiziționează de pe piață la prețul bursei London Metal Exchange în USD sau EURO la cursul zilei în lei a acestor valute. În aceste condiții prețul de vânzare nu poate urmări la zi creșterea acestora, deoarece o mare parte de producție se livrează la prețul de licitație câștigat sau a contractelor cu prețuri fixe”, se arată în raport.

Principalii concurenţi ai Iproeb pe piaţa internă sunt: S.C. Prysmian Slatina, SC ICME Ecab SA București, SC RCB Electro “97 S.A. Bistrița, SC Electroplast SA Bistrița, SC PGA Electric SRL Baia Mare, iar la distribuitori şi importatori: VLG, Grand Voltage, Arc Electronic.

Pe piaţa de izolatoare activează următorii competitori: SC Eximprod Buzău, Recomplast Buzău, Maira București, B& K Electrosystem Baia Mare-distribuitor izolatoare 20 kV, FCI Budapesta şi Lapp Germania.

În 2017, Iproeb a avut în medie 314 angajaţi, dintre care 71 au studii superioare.

  • Despre
  • Ultimele Postari
Cristiana Sabău
Cristiana Sabău
A absolvit Universitatea "Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Facultatea de Litere, secţia română-franceză. În 1996 a debutat în mass-media. A colaborat de-a lungul timpului cu mai multe instituţii de presă printre care Ziua, România Liberă, Europa FM, Radio 21,Radio România, Mediafax, NewsIn, Realitatea TV. În 2011, anul în care a fondat publicaţia Timp Online, a primit distincţia "Jurnalistul bunei guvernări", decernat de Asociaţia pentru o Românie Curată pentru investigaţia care a dus la demisia unui ministru din Guvernul României.
Cristiana Sabău
Ultimele postari ale lui Cristiana Sabău (vezi toate)
  • Târgurile de miei, de domeniul trecutului. Cât va costa carnea și de unde o vom putea cumpăra - 20 aprilie 2021
  • La Chintelnic se face o fabrică de procesare a deșeurilor din mase plastice - 20 aprilie 2021
  • Ouăle pe care le găsim în magazine provin și de la ferme din județ, patru la număr - 20 aprilie 2021

Categoria:  Știri   Etichete:  bani, firma, Iproeb, profit
10 comentarii  Vizualizări: 3.302

GA – sub articol -responsive

Comentarii

  1. Balan Marius- PARTIDUL VERDE B-ta

    07 mai 2018 la ora 07:59

    Productia tremura si sta oricand pe picior de plecare , in schimb citind mai jos aflam ca apare un nou tip de restaurante. No cam asa mere treaba in ROMANICA. Aici se regaseste falsa crestere economica trambitata de guvernantii lu psdragnea. Consum la restaurante, crasme, la Vama-Veche, pe DN1, la harburi pe 4 roti, la bulendre(haine) second-hand, la cauciucuri second etc. De unde dracu salariii ? Sa vezi cand se gata pusculita , sa vezi ce se intampla cand se va renunta la investitii pt. a face loc la promisiuni, sa vezi cand mai pleaca inca vreo 5milioane afara fara de intoarcere ?

    0

    Răspunde
    • Alan Dala

      07 mai 2018 la ora 08:33

      Nu inteleg iseria asta cu cursul de schimb. Cursul de schimb e intr-o continua schimbare la orice pereche de valute.
      Oare ce s-au facut europenii din tarile euro cand euro a scazut de la aproape 1,38 dolari pentru un euro la 1,05 dolari pentru un euro, intr-un an, in 2014-2015. Deci s-a devalorizat cu 33 de centi, ceea ce inseamna mult peste 1 leu. Daca euro creste cu 1 ban e isterie =)).
      Cum ar fi sa scada si leul cum a scazut euro in raport cu dolarul (de fpt crescuse dolarul), cu vreo 25% intr-un an? Scaderi si cresteri anuale de 10% pe EUR/USD sunt ceva absolut normale. La alte perechi fluctuatiile sunt mult mai mari.
      Leul a scazut in raport cu euro, de la 4,54 la 4,66, intr-un an, deci cu mai putin de 3% si e isterie. De multe ori EUR/USD a avut fluctuatie de 3% intr-o saptamana.

      0

    • Alan Dala

      07 mai 2018 la ora 08:45

      Domnule Balan, de ce ziceti ca e o falsa crestere? Din 2012 ne tot ziceti ca se termina pusculita si ca nu o sa mai fie bani de salarii. De ce tremra productia si e pe picior de plecare daca tot dumneavoastra ziceti ca lumea sparge mai multi bani la restaurante, crasme, harburi pe 4 roti? Oameni au clar mai multi bani, bani care genereaza cerere de productie. Restaurantele din ce fac mancare? Totul e din import? Crasmele vand numai bauturi de import? Cazarile la mare sunt din import? Harburile pe 4 roti genereaza cerere de intretinere si se platesc asigurari si impozite, plus ca asigura o mai mare libertate de miscare. Ati tot scheunat ca se scumpeste benzina, dar tot mai multi oameni circula cu masinile, de unde rezulta ca tot mai multi isi permit acest „lux”.
      La ce investitii se renunta? Investitia e ceva ce aduce profit.
      Aia 5 milioane care pleaca afara, pleaca tocmai din cauza ca nu au salarii suficient de mari. Eu chiar nu inteleg logica voastra. Tot ziceti ca oamenii pleaca si sunt alungati din tara, dar nu sunteti de acord sa creasca salariile. Pai tocmai datorita salariilor mici pleaca. Uitati ca ciuma rosie a redus si taxele pana la un nivel la care ati inceput sa scheunati ca se pranuseste tarisoara. =)))

      M-am saturat de macroeconomistii lui peste prajit!

      0

  2. raul adrian

    07 mai 2018 la ora 10:05

    dna Sabau hai spuneti cat a avut in lei profitul , nu in procente raportat la 2016.
    sau sa spun eu ???
    si cat este dividendul ptr 2017.
    sa spun tot eu ??

    0

    Răspunde
    • raul adrian

      07 mai 2018 la ora 10:53

      2 milioane si 16%.

      v-asi mai spune si multe altele…….dar …..am o teama.

      asi putea face un articol pe tema asta a investitiilor [nu numai la IPRU].
      dar daca sint solicitat. daca nu……………asta e……..cainii latra ….caravana trece.

      0

  3. Iarasi te descrii pe tine?

    07 mai 2018 la ora 10:07

    Daca te-ai saturat de macroeconomistii lui peste prajit atunci de ce nu te izolezi singur, sau te ce nu te sinucizi?
    O „crestere” economica bazata pe consum este o descrestere economica.
    Comerciantul castiga mai mult decat producatorul, si toate acestea in detrimentul cetateanului.

    0

    Răspunde
    • Alan Dala

      07 mai 2018 la ora 10:31

      Productia industriala a crescut cu 8,2% in 2017.

      Vrei si situatia din agricultura?

      https://romanialibera.ro/economie/productia-agricola-a-crescut-in-2017-la-toate-culturile-dar-a-scazut-la-fructe-719185

      Cand sunt bani in piata si puterea de cumparare creste, toata lumea e tentata sa produca.
      Stiu ca pe discipolii domnui Balan nu am cum sa ii conving. :p

      0

    • Alan Dala

      07 mai 2018 la ora 10:39

      Stii cat era salariul minim net inainte sa vina ciuma rosie (la inceput prin USL)? Era 518 lei. Ce zici ce bunastare era, mai ales ca foarte multi erau platiti cu minim?

      0

  4. loro

    07 mai 2018 la ora 15:58

    Alaa dala, se pare ca nu vii din mediul privat, altfel ai intelege ca pentru cei din vest, la care livram majoritatae din privat , tocmai pretul mic ne face atractivi.In momentul in care ajungem cu preturile mai sus fata de alte piete, cei care ne dau comenzile se vor orienta intr-acolo.
    Din pacate spre est (China , Rusia , India etc) nu exportam .In concluzie cand nu vor mai veni comenzi , ce sa vezi vom deveni toti bugetari ,adica someri. Si ghici cui i se vor micsora salariile.

    0

    Răspunde
    • Alan Dala

      07 mai 2018 la ora 16:59

      Se vede ca nu vii din mediul privat. Preturile mai mici vin numai din salarii mai mici? Voi calculati totul doar cu regula de trei simpla? Firmele din tarile nordice si din Germania cum mai rezista? poate nu au auzit despre metodele voastre de calcul si de aia mai stau in picioare. Sau te refereai la textile? Ca acolo da, saariile cat mai mici aduc succesul.
      In China si Rusia salariile sunt destul apropiate de ale noastre. S-au dus vremurile cand importante erau salariile mici. Acuma lupta e pe forta de munca si resurse.

      0

Lasă un comentariu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Reguli pentru comentarii. Click aici.

Cautare

KissFM

KissFM

Carliont

Carliont

GA – Vertical

Ultimele articole

  • Noile cazuri, incidența și situația vaccinărilor în județul Bistrița-Năsăud. Încă patru decese
  • Finanțări nerambursabile de la bugetul Bistriței
  • Câte locuri sunt disponibile la creșele din Bistrița și cum se fac înscrierile
  • ”Sprijin pentru persoanele vulnerabile”
  • ”Creşterea capacităţii Spitalului Judeţean de Urgenţă Bistrița de gestionare a crizei sanitare Covid-19”
  • Târgurile de miei, de domeniul trecutului. Cât va costa carnea și de unde o vom putea cumpăra
  • La Chintelnic se face o fabrică de procesare a deșeurilor din mase plastice

Cele mai citite

  • După 30 de ani, s-a pus lacătul pe Librăria ”George Coșbuc”. Vânzarea de carte a scăzut dramatic...
  • Primarul Nicolae Moldovan și senatorul Ioan Deneș, în doliu
  • Imagini dezolante. Zeci de pui de cioară morți pe trotuar după ce au fost toaletați platanii de pe I...
  • Colegiul Național ”George Coșbuc” Năsăud, în doliu
  • Percheziții în Bistrița-Năsăud într-un dosar de înșelăciune, evaziune fiscală și spălare de bani...
  • Circulație interzisă de la 20 și magazine închise la 18 în Bistrița, Beclean și patru comune, în wee...

Cele mai comentate

  • După 30 de ani, s-a pus lacătul pe Librăria ”George Coșbuc”. Vânzarea de carte a scăzut dramatic...
  • Imagini dezolante. Zeci de pui de cioară morți pe trotuar după ce au fost toaletați platanii de pe I...
  • Primăria Bistrița vrea să cumpere fostul spital de pe Bd. Independenței pentru un campus educațional...
  • Care este condiția pentru ca drumul expres Bistrița-Cluj să fie realizat prin PNRR
  • Pe câți bani europeni mizează Primăria Bistrița. Turc: Avem o echipă performantă pe proiecte
  • Patinoar sintetic, pump track, bike park, dar și o dronă, pe lista de investiții a municipalității...

Info

  • Despre noi
  • Publicitate
  • Contact
  • Politica cookie
  • Politica de confidențialitate

Facebook -static

FB

Copyright © 2021 · TimpOnline.ro - Știri din Bistrița