Discuţii aprinse în CL privind drumul şi utilităţile din Wonderland. Proiectul, trimis spre reevaluare

Gheorghe Tuţă a spus că studiul de fezabilitate conţine numeroase aberaţii şi este o dovadă că la Primăria Bistriţa toate lucrările, în faza de proiectare, se supraevaluează: ”Iniţial valoarea era de peste 14 milioane euro, după retrimiterea la proiectant a ajuns la 7,8 milioane euro. Dacă asta e treabă serioasă…Supraevaluarea vine din faptul că nu sunt luate în calcul preţurile de piaţă, ci preţuri din cataloage. Dar şi aşa e supraevaluat. S-a spart tot oraşul, s-au spart toate străzile reabilitate cu 10 milioane de euro luate împrumut. Irosim banii, care trebuie cheltuiţi cu cap. În studiu valorile sunt exagerate, costul e supravaluat, proiectantul nu poate justifica. Administraţia e depăşită”.

El a propus retragerea proiectului pentru reevaluare (”aducerea studiului la adevărata valoare şi adevărata temă de proiectare”) şi introducerea în proiect a proiectării pentru reţeaua de canalizare pe strada Valea Ghinzii.

Ovidiu Creţu a precizat că discursul lui Tuţă este unul politic (”să spui că un km costă 1,4 milioane euro asta înseamnă), că era obligatoriu ca lucrările de reabilitare a sistemului de apă şi canalizare în oraş să fie făcute şi că, faţă de prima variantă a SF, a cerut proiectantului să reevalueze lucrarea, pentru a obţine un preţ cât mai bun în vederea licitaţiei.

”Cum s-a renunţat aşa, din pix, într-o lună, la milioane de euro? E o reducere cu 47% faţă de prima variantă. Diferenţa asta mare ridică semne de întrebare. Executivul spune că noi suntem de vină fiindcă am descoperit hiba”, a menţionat Filip Moisil (PDL).

Gheorghe Tuţă a afirmat că primarul Ovidiu Creţu e ultimul care i-ar putea acuza pe alţii de interese personale, când prima stradă pe care a asfaltat-o după ce a devenit edil a fost cea pe care locuieşte. ”Începuse înainte să devin eu primar. Pe strada pe care locuiesc există şase blocuri. Mai ştiţi vreuna cu şase blocuri neasfaltată?”, a replicat Creţu. ”Nu este adevărat, dezinformaţi, eu n-am semnat nimic pentru asfaltare acolo, dvs. aţi făcut-o”, i-a transmis fostul primar Vasile Moldovan, care a propus ca proiectul privind drumul de acces şi utilităţile aferente Complexului Wonderland să fie amânat. ”Programele de investiţii au fost începute de dvs., Moşilor era prevăzută alături de alte străzi, le-aţi avut în programele dvs. Acum vă faceţi că aţi uitat. Vă reamintim”, i-a răspuns Creţu.

”Executivul nu prea pune preţ pe observaţiile noastre, decât după ce ne scoatem ochii”, a spus preşedintele de şedinţă Sorin Hangan (PNL).

Reprezentanta firmei de proiectare, SC Civitas Proiectare SRL din Cluj, a precizat că valoarea investiţiei s-a redus faţă de prima fază şi datorită faptului că au fost luate în calcul alte preţuri pentru materiale şi soluţii tehnice.

Deranjat de o intervenţie a Cameliei Tabără (PSD), Alin Seserman (PDL) i-a spus că ”votează cum dă domnul primar din cap. PSD să ne mulţumească, am sesizat o anomalie, nu să ne facă demagogi. Nu vreau să fiu părtaş să cumpărăm un bun la preţ dublu, cu riscul de a fi demagog”. Inspectorul şcolar general i-a răspuns că nu e o şcolăriţă pe care s-o scoată la tablă şi că intervenţiile reprezentanţilor PDL sunt pur demagogice (”Ştiu să ignor elevii obraznici”). ”Mi-ar plăcea să mai fiu şcolar. Dvs. discutaţi de dulapuri şi credeţi că e asfalt”, a intervenit şi Gheorghe Tuţă. ”Da, dar nu să fiţi repetent, adică să fiţi şcolar la vârsta din trecut”, a spus Constantin Rus (PSD).

Propunerea lui Gheorghe Tuţă, de retrimitere a proiectului spre reevaluare şi includere în studiu a reţelei de canalizare, a fost aprobată cu 9 voturi ”pentru”, unul împotrivă şi 7 abţineri.

Primăria Bistriţa are în plan, de mai mulţi ani, realizarea unui complex sportiv în zona Dealul Cocoşului, care să cuprindă dotări pentru următoarele sporturi: schi, patinaj, înot, polo, baschet, badminton, tenis, fotbal, ciclism, călărie, golf. Pe lângă bazine de înot, terenuri de fotbal cu gazon natural şi artificial, piste pentru ciclişti, inclusiv trasee pentru mountain bike si terenuri sportive, sunt prevăzute şi clădiri care să adăpostească funcţiuni complementare: hoteluri, pensiuni, spaţii de alimentaţie publică, clădiri administrative, precum şi zone verzi.