După un an de pandemie extrem de dificil pentru mediul economic, în 2021 companiile mari din județ au revenit pe profit. Cel puțin asta reiese din informațiile de la Ministerul Finanțelor Publice, analizate de presa economică. Este vorba de:
RAAL Bistrița, producător de sisteme de răcire pentru industria agricolă, auto şi construcţii, cu clienţi precum John Deere, Class sau AGCO. Firma a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de 322,9 mil. lei (65,6 mil. euro), în creştere cu 26% faţă de anul precedent. Compania a revenit anul trecut pe profit, având un câştig net de 13 mil. lei (2,6 mil. euro), de la o pierdere de 39,2 mil. lei (8,1 mil. lei) suferită în anul anterior.
RAAL a ajuns anul trecut la un număr mediu de 2.045 de angajaţi, cu 312 oameni mai mult decât în anul precedent. Compania produce aproape în totalitate pentru export, pentru industria utilajelor agricole, utilajelor pentru construcţii, industria minieră, vehiculelor comerciale şi auto.
RAAL produce sisteme de răcire şi componente ale acestora, radiatoare, răcitoare de ulei, răcitoare de aer şi condensatoare pentru climă (fabricate din aliaje de aluminiu sau oţel inox) pentru utilaje agricole şi de construcţii, aplicaţii industriale, auto, comerciale, instalaţii hidraulice.
Iproeb Bistriţa, unul dintre cei mai mari producători de cabluri şi conductoare electrice din România, activă de peste 40 de ani în producţia de produse electrotehnice, a realizat în 2021 o cifră de afaceri de 148,8 mil. lei (30,2 mil. euro), în creştere cu aproximativ 48% faţă de anul anterior.
Compania a obţinut anul trecut un profit net de 3,8 mil. lei (785.000 de euro), de patru ori mai mare faţă de anul precedent, când Iproeb Bistriţa a realizat un câştig net de 945.155 de lei (195.000 de euro), conform datelor publice. Compania a avut anul trecut un număr mediu de 259 de angajaţi.
Iproeb operează două fabrici cu profiluri diferite de fabricaţie, respectiv fabrica de cabluri şi conductoare şi fabrica de automatizări şi izolatoare în Bistriţa.
Gama de produse a companiei cuprinde cabluri şi conductoare izolate pentru parcuri eoliene şi fotovoltaice, cabluri izolate de energie şi semnalizare, echipamente de automatizare, conductoare neizolate şi izolatoare compozite pentru linii electrice aeriene. Produsele sunt utilizate la modernizarea şi extinderea sistemului energetic naţional, a reţelei naţionale feroviare sau la realizarea unor importante obiective industriale de anvergură, potrivit informaţiilor furnizate anterior de oficialii companiei.
Între timp situația economiei globale s-a schimbat dramatic; război, creșteri de prețuri la energie, materie prima, cereri salariale, dobânzi mai mari la credite.
Avem de ales între a nu face nimic, si a stopa inflatia, provocand o recesiune și șomaj.
Ce preferați?
Sa aveti un loc de munca, să fiți plătiți cu salariul actual, iar inflatia sa fie de 14,5-%, Sau inflație de 2% (stabilizare a prețurilor) pe an, scadere a PIB, si fabrici care dau afara din angajați.
In 2023 vor intra in recesiune, atât USA cât si UE!
Un vin, o salata si un apartament in valcea!!
Inflatia apare cand sunt prea mulți bani in circulatie, raportat la cantitatea de bunuri existente.
In timpul pandemiei de Covid19, din cauza restricțiilor si a statului acasă, productia a scăzut, dar guvernele lumii au plătit in continuare salarii, au stimulat consumul prin credite cu dobanda de 0%, sau au acordat cecuri (de 1.100 $ parcă) fiecărui om.
Si in Danemarca au dat cecuri tuturor celor care nu muncesc (studenți, pensionari, șomeri).
Cei care muncesc, si-au primit înapoi proprii banii, pe care i-au băgat de-a lungul timpului in Pilonul 2 de pensii, Bani care au ajuns in consum, in acțiuni cotate la Bursa de valori, in imobiliare, Bitcoin etc, si au produs inflație.
Au angajat zeci de mii de studenți in centrele de testare CV19, si i-au plătit cu 25€ brut pe ora, bani care au ajuns in circulatie si au produs inflație.
A fost o politica monetara expansiva ! ! !
PNRR-ul provoacă si el inflație, dublarea alocației pt copii, mărirea pensiilor, mărirea salariiilor etc.
–
In încercarea de a stopa inflatia, Bancile Centrale cresc dobânzile, pentru a descuraja creditarea, consumul. Pentru ca banii sa rămână in depozite, in bănci – nu in magazine.
Guvernele nu mai acorda creșteri de pensii sau salarii, nu se mai investește in infrastructura.
Multe proiecte au fost abandonate, pentru că a crescut pretul la materiale, iar primăriile nu isi mai permit să construiască Grădinițe, și Cămine de bătrâni.
Toate aceste lucruri duc la încetinirea activității economice, concedieri, scăderea bursei de valori, scăderea prețului imobilelor.
Scăderea puterii de cumpărare, scăderea consumului, scăderea cererii.
In acest fel se ajunge la un echilibru între cerere (bani) si oferta (cantitatea de bunuri si servicii existente).
Coijote ,unde ai făcut profesionala?
E tare asta cu împreună avem 2300 de angajați.
Aoleooooo…….articol făcut la…..
Pai și eu am împreună cu W. BUFFET 100 miliarde de dolari .
Ha…ha….haaAaa