Lâna, unul din produsele obţinute de la oi, este aruncată de ciobani sau vândută la preţul de doi lei kilogramul străinilor care o duc în Turcia sau în alte ţări europene unde se fac încă covoare. În satele noastre, oamenii nici măcar nu o mai spală fiindcă femeile nu 
mai ţes, nu mai torc şi nu mai croşetează. Cunoscutele şi călduroasele ţoale din lână sunt ţinute în dulapuri fiindcă înţeapă, iar vestele nu mai sunt la modă în epoca noastră. Cu toate acestea, judeţul nostru ar putea avea un „drum al lânii” pe Valea Şieului.
Ideea apare în Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud în perioada următoare. Administratorul public al judeţului Florin Moldovan ne-a explicat că, în concepţia CJ, Drumul lânii se doreşte a fi un proiect de promovare turistică a zonei Budacu de Jos, Mărişelu, Şieu, Şieuţ şi Monor unde fermierii au efective foarte mari de oi. Proiectul s-ar putea ridica undeva la 17 milioane de euro bani europeni.
„În exerciţiul financiar 2007-2013, pe Axa 5 din Programul Operaţional Regional (POR) au fost eligibile autorităţile locale care doreau să promoveze anumite tradiţii, meşteşuguri şi zone turistice. S-a acordat o finanţare de 200.000 de euro cu cotă de cofinanţare de 2% pentru a promova din punct de vedere turistic zona. Se adresează zonelor în care agricultura ecologică se practică în mod tradiţional. Noi dorim să atragem atenţia asupra unor zone din judeţul nostru care, în continuare, îşi păstrează tradiţiile, în care oamenii muncesc la fel ca şi părinţii şi bunicii lor, zone care pot constitui un punct interesant pe harta turistică. Prin acest proiect, noi nu vrem altceva decât să promovăm turistic zona. În plus, vor veni şi alte proiecte conexe care să sprijine fermierul pentru producţia tradiţională şi ecologică din zona respectivă”, a spus Florin Moldovan.
Administratorul public a adăugat că în judeţ sunt în curs de execuţie 21 de centre turistice, iar fiecare îşi va „mobila” incinta cu produse specifice zonei. „Acum însă, nu ştiu să existe vreun studiu care să ne arate cam ce trafic de turişti ar fi şi ce posibilităţi de vânzare există. Ce ştim este că există o asemenea piaţă. Dacă un asemenea proiect ar reuşi să revigoreze produsele tradiţionale din zonă, să ducă la păstrararea acestor feluri de a le produce şi transmiterea lor mai departe, cred că ar fi un lucru bun pentru comunitate. Noi însă avem datoria de a căuta metode de valorificare modernă a lânii”, a spus el.
Întrebat care ar putea fi acestea, Florin Moldovan a explicat că CJ poartă o corespondenţă cu judeţele din Germania cu care Bistriţa-Năsăud este înfrăţit pentru a vedea există acolo expertiză şi dorinţa de a investi într-o fabrică de producerea termoizolaţiei din lână. „Termoizolaţia din lână se foloseşte pentru reabilitarea termică a caselor tradiţionale, pentru construcţii ecologice. Importat de România, e scump. Noi, aici, am putea să-l fabricăm cu alte costuri”, a declarat el.
În România nu există încă nici o fabrică în care lâna să fie transformată în izolaţie, dar o astfel afacere este pe cale să ia naştere la Telega, Prahova. Dacă ne grăbim, am putea dezvolta, în Bistriţa-Năsăud o afacere foarte bănoasă care ar fi în avantajul tuturor.
Adaugă comentariu