Ecologiştii depun amendamente la Strategia de dezvoltare a judeţului

Preşedintele Organizaţiei Municipale PER Bistriţa, Marius Bălan, a declarat că PER şi asociaţiile de pescari vor depune o serie de amendamente la Strategia de dezvoltare a judeţului Bistriţa-Năsăud pentru perioada 2014-2020, aflată acum în dezbatere publică.

”Am citit planul de dezvoltare pe turism şi agrement, în sfârşit oamenii recunosc că principalii factori cu impact negativ asupra mediului sunt microhidrocentralele, oieritul şi extragerea de agregate minerale din cursurile de apă. Am avut doar 3.000 de turişti la Colibiţa şi Piatra Fântânele anul ăsta. Ce să vadă, rumeguş pe malul apelor? Cerem să se oprească excavaţiile din albiile minore ale râurilor. Apoi, deşeurile rezultate din construcţii, unde să arunce oamenii o cărămidă, o ţiglă? Nu sunt asigurate condiţii de depozitare. După lucrări, pe câmp sunt aruncate capete de betoane, de poduri. O să solicităm să se găsească anumite locaţii pentru astfel de deşeuri. Vrem să propunem ca şi masivul de sare de la Sărăţel să devină rezervaţie peisagistică, vom cere să se facă odată acel drum care duce la oaza de linişte şi sănătate băile de la Sărăţel. CJ să facă bine să asfalteze acea porţiune de 2 km, nu poate costa o avere. Vrem turism? Păi hai să facem. Plus, să fie o regulă, când se termină perimetrele de excavat, ori se reface peisagistic terenul, ori se amenajează iazuri de pescuit. Cu sprijinul CJ şi al primăriilor, vrem să găsim 100 de voluntari iubitori de natură pentru păstrarea curăţeniei, ecologizarea Şieului şi Someşului. Venim astfel în sprijinul acestor instituţii neputincioase, Garda de Mediu şi APM, care tot timpul se plâng că n-au oameni. Sper să ne ia cineva în seamă. În alte ţări se alocă bani serioşi, la noi mediul e pasat pe ultimul loc”, a spus Bălan.

El a spus că ”situaţia la nivelul instituţiilor responsabile cu protejarea mediului este: stăm în birouri, nu ne deranjează nimeni, totul e sub control şi cu asta am mai încheiat un an”.

Preşedintele GAL Ruralis, Cristian Țetcu, a afirmat că, din studiile făcute în privinţa cantităţilor de gunoi care poluează cursurile de apă, reiese că ar fi nevoie de 147 de ani pentru a aduce aceste areale acvatice în starea lor naturală. ”147 de ani doar dacă avem resurse umane şi materiale nelimitate, plus voinţă politică. Ştim bine că nu le avem, motiv pentru care perioada este mult mai mare. Poluarea nu numai că nu e stopată, nici măcar nu e considerată o prioritate. Vom instrumenta o audiere publică pe această temă, care va fi lansată în ianuarie 2014 şi care se va adresa tuturor cetăţenilor, inclusiv autorităţilor abilitate: documentaţii, declaraţii, sesizări, întruniri. Vom realiza un raport pe care îl vom la dispoziţia tuturor celor interesaţi. Ne tot învârtim în jurul cozii pe acest subiect foarte important, protecţia mediului. Sperăm ca în luna mai să avem date legate de această audiere publică şi de starea reală a acestor areale”, a spus Țetcu.

Purtătorul de cuvânt al PER Bistriţa-Năsăud, Marius Rus, reprezentant al Asociaţiei Pescar Sportiv, s-a referit la poluarea râului Someşul Mare: ”Pentru cei care nu pot ajunge prin pădurile din bazinul Amazonului, există un corespondent în România: râul galben a putut fi văzut ieri pe Someşul Mare. Nu ştiu dacă merită să investeşti bani pentru popularea râurilor, când într-o noapte o muncă de zece ani se duce pe apa sâmbetei. Foamea e mare în România şi fierul vechi e la mare căutare. Impactul a fost asupra populaţiei de păstrăv şi lipan, dar nicio instituţie nu va recunoaşte că au fost efecte. Mortalitate piscicolă s-a întâlnit în aval de Valea Vinului, s-au văzut păstrăvi şi lipani morţi. Vom monitoriza ce se întâmplă pe cursul Someşului, speciile care vor fi cel mai afectate sunt scobarul, mreana şi morunaşul”.