Fostul preşedinte al CCR: Există un interes ascuns legat de modificarea legilor justiţiei

Avocatul Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale a României, susţine că încercarea de modificare a legilor justiţiei de către actualii guvernanţi are un interes ascuns şi anume transformarea României dintr-o republică semiprezidenţială într-una parlamentară, ceea ce ar presupune ca preşedintele să nu mai fie ales de popor. În opinia sa, democraţia din România nu este suficient de consolidată pentru o astfel de schimbare.

„Discuţia aceasta cu modificarea legilor justiţiei este mult exagerată şi se uită de Constituţie. Nimeni nu citeşte Constituţia, repet asta la nesfârşit. Constituţia României, adoptată în 1991 prin vot de către popor, prin referendum, spune că România este o republică semiprezindeţială. Nu scrie în text, dar asta rezultă din Constituţie. Preşedintele este ales de popor prin vot direct. În situaţia aceasta, preşedintele trebuie să aibă şi atribuţii corespunzătoare. În sistemul nostru constituţional, administraţia este bicefală. Este primul ministru pe de-o parte şi preşedintele pe de altă parte. De aceea, preşedintele are consilieri cam pe aceleaşi probleme pe care sunt miniştri la guvern. De aici pornind, preşedintelui nu poţi să îi iei atribuţiile prevăzute în Constituţie, unele în mod expres, altele implicit. De exemplu, este articolul 134 care spune că procurorii, cu excepţia celor stagiari, sunt numiţi în funcţie de către Preşedintele României. Orice discuţie pe tema aceasta mie mi se pare inutilă fiindcă scrie acolo cine numeşte procurorii, că sunt procurori simpli sau procurori şefi la Parchetul General sau parchetele specializate, preşedintele este cel care trebuie să îi numească. Prin modificarea acestor articole, modificare pe care tot încearcă unii să o facă, reiese că gândul ascuns este să transformăm România dintr-o republică semiprezidenţială într-o republică parlamentară„, a declarat Augustin Zegrean pentru Timp Online.

Fostul preşedinte al CCR a explicat că, în republicile parlamentare, preşedintele este ales de Parlament şi are doar atribuţii de reprezentare.

„Lucrul acesta (schimbarea atribuţiilor preşedintelui -n.r.) nu se poate fără modificarea Constituţiei. Vor să schimbe lucrul acesta ca să modifice Constituţia. La ultima încercare de modificare a Constituţiei asta a fost şi acolo problema. Cele mai multe modificări priveau atribuţiile preşedintelui, ceea ce transforma România efectiv într-o republică parlamentară. Lucrul acesta s-a încercat atunci, nu a reuşit, proiectul a fost aprobat oarecum de Curtea Constituţională cu o sută de modificări. Practic nu a rămas nimic din ce s-a propus şi văd că se încearcă acum pe căi ocolite să se obţină acelaşi rezultat. Când a fost vorba de referendum, s-a vorbit şi atunci că preşedintele poate să facă referendum numai pe anumite probleme. Deci asta este de fapt ce se încearcă prin toate modificările acestea”, a adăugat Zegrean.

El a observat că întotdeauna, „cei care ajung la putere vor să schimbe legile justiţiei”: „De ce vor să facă asta, nu ştiu. Abia a început lumea să înţeleagă legile astea noi, Codurile şi Legea de organizare judecătorească şi acum şi asta trebuie modificată fiindcă nu ne mai convine nouă. Nu aşa se merge înainte, aşa se merge înapoi”.

Întrebat dacă este periculoasă republica parlamentară, Augustin Zegrean a răspuns: „Nu este periculoasă. Este altceva. Constituţia României este construită pe acest sistem de republică semiprezidenţială. În republica parlamentară, preşedintele nu este ales de către popor. Este ales de parlament printr-un joc politic, printr-o înţelegere, cum se întâmplă toate în parlament. Noi tocmai asta am vrut să evităm când am scris Constituţia, să nu ajungem la asta, să se negocieze funcţia de preşedinte al statului. Este o tradiţie şi asta trebuie să rămână aşa. Nu spun că o republică parlamentară este un lucrul rău. Sunt ţări, cum e Italia, Ungaria sau Germania în care preşedintele e ales de parlament, dar acolo sunt lucrurile sunt consolidate. La cum funcţionează parlamentul la noi, şi la ce se întâmplă acolo, eu nu aş pleda acum, în aceşti ani sau în următorii, pentru o republică parlamentară. Altă legitimare are un preşedinte ales de către popor, are cele mai multe voturi dintre toţi cei aleşi. Dacă e ales de popor, poporul aşteaptă de la el anumite lucruri, dar, dacă i se atribuţiile, ce mai face el acolo? Actualele atribuţii pe care le are vizavi de Justiţie sunt corecte pentru că, cel puţin la nivel declarativ, preşedintele nu face parte dintr-un partid politic după ce ajunge preşedinte şi nu este interesul lui să numească pe criterii politice conducerea parchetelor sau a Înaltei Curţi de Justiţie. Interesul lui este ca lucrurile să funcţioneze fiindcă el răspunde de buna funcţionare a instituţiilor statului. Interesul lui este să numească acolo oameni care sunt pregătiţi să facă acest lucr”, a spus Augustin Zegrean.

Parlamentarii au reuşit să modifice în trei zile una dintre cele mai stufoase şi controversate legi ale justiţiei. În schimb, opoziţia reclamă faptul că totul se face pe repede înainte, fără o analiză serioasă şi că modificările aduc atingere independenţei magistraţilor. Dincolo de lupta politică, rămân schimbările. Iată care sunt acestea: Preşedintele României numeşte procurorii-şefi, la propunerea Ministerului Justiției, cu avizul CSM, Preşedintele nu poate refuza numirea judecătorilor şefi ai Înaltei Curți pentru Casație și Justiție, Preşedintele nu mai poate refuza nici măcar o dată numirea procurorilor şi judecătorilor, în magistratură se intră doar prin concurs, se reintroduce evaluarea psihologică pentru magistraţi, care se face o dată la cinci ani, hotărârile CSAT care se referă la justiţie sunt publice, magistraţii nu pot face declaraţii defăimătoare la adresa altor instituţii.

În aceste condiții, Parchetul General a transmis, sâmbătă, un punct de vedere cu privire la unele dintre amendamentele votate de Comisia parlamentară specială pentru legile justiţiei şi afirmă că, în actuala formă, „se conturează premisele eliminării independenţei procurorului”.