În timp ce primarul Bistriţei, Ovidiu Creţu avansează ideea că Bistriţa va avea un liceu maghiar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud vine cu câteva precizări legate de momentul în care am putea avea o nouă şcoală în oraş.
Întrebată într-o conferinţă de presă dacă în acest moment se mai discută despre înfiinţarea liceului maghiar, inspectorul general Camelia Tabără a răspuns: „Nu, în acest moment nu se mai discută despre liceul maghiar. Ei au rămas în Colegiul Naţional Andrei Mureşanu, eventual se poate relua discuţia în luna ianuarie 2017 când se redimensionează reţeaua şcolară la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale. În fiecare an, în luna ianuarie, UAT-urile îşi reconfirmă reţeaua şcolară într-o formă sau alta, fie comasează, fie divizează, după procedurile pe care ni le spune Ministerul. Bistriţa a dat reţeaua în luna ianuarie, iar acum secţia maghiară face parte din CNAM”.
Ea a explicat că există cadre didactice care să predea la liceul maghiar în eventualitatea în care CNAM se va diviza: „La CNAM este secţie română şi secţie maghiară. Pentru profesorii de la secţia maghiară, în decizia de titularizare scrie explicit secţie maghiară”.
Desprea celaşi subiect s-a pronunţat şi primarul Ovidiu Creţu: „Din punctul meu de vedere, lucrurile pot merge pe o linie firească privind înființarea Liceului Maghiar. Dacă noi, românii, ne străduim să susținem liceul din Gyula, de pe Valea Timocului sau din altă parte nu văd de ce aici nu am accepta să existe un liceu maghiar. Nu ne-am gândit nicio clipă să facem o construcție nouă, așa cum se întâmplă acum la Liceul Logos, dar sunt spații excedentare unde s-ar putea înființa. Puțin ne-am grăbit în Consiliul Local pentru că trebuie ca lucrurile să meargă pas cu pas, trebuie îndeplinite toate formalitățile pentru că este o chestiune sensibilă. Și nu o chestiune sensibilă la Bistrița, ci în alte zone în care ponderile sunt diferite. Eu cred că Bistrița poate avea fără probleme un liceu maghiar. Am avut multă vreme un gimnaziu săsesc. O etnie în plus care este activiă și participă la viața orașului ne îmbogățește și pe noi, pe români, nu văd de ce nu am merge pe o linie similară cu populația maghiară”
Adaugă comentariu