La un an de la majorarea TVA, o organizație a oamenilor de afaceri cere un mecanism public de măsurare a întârzierilor la plată și penalități calculate automat pentru autoritățile care nu își achită la timp obligațiile
La un an de la majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%, datele indică o creștere importantă a veniturilor statului, dar și o perioadă de contracție prelungită a consumului. În acest context, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), care reunește 15.000 de companii cu peste 245.000 de angajați, propune un mecanism prin care statul să își asume aceleași reguli de disciplină la plată pe care le impune companiilor.
Propunerea centrală este concretă: pentru facturile certe și acceptate, autoritățile publice să plătească dobânda penalizatoare din oficiu atunci când depășesc termenul legal, fără ca firma creditoare să fie obligată să inițieze demersuri pentru a-și recupera acest drept.
CONAF susține că măsura nu reprezintă o facilitate fiscală și nu presupune o nouă schemă de ajutor de stat, ci aplicarea efectivă și simetrică a obligațiilor de plată.
”Companiile s-au conformat din prima zi. Nu au cerut răgaz și nu l-au primit. Cerem statului să respecte legile pe care le-a votat. Un stat care își plătește la termen obligațiile certe susține lichiditatea economiei fără să creeze o nouă schemă de ajutor. Conformarea nu poate funcționa într-un singur sens”, declară Cristina Chiriac, președintele CONAF într-un comunicat
Patru măsuri propuse de CONAF
Prima măsură vizează transparența plăților publice. Ministerul Finanțelor ar urma să publice lunar, pentru fiecare instituție, cât datorează companiilor și de cât timp. CONAF propune ca raportarea să permită compararea punctualității între autorități, după modelul indicatorilor utilizați în Italia.
Astfel, o administrație care își plătește facturile la 80 de zile ar deveni vizibilă, iar evoluția întârzierilor ar putea fi urmărită de la o lună la alta.
A doua măsură privește schemele de compensare. CONAF cere ca în raportarea publică să fie incluse distinct obligațiile aferente acestor scheme, cu evidențierea cererilor validate, a celor aflate în verificare și a sumelor achitate.
Problema este relevantă în special în sectorul energetic, unde volumul cererilor de decontare aflate în analiză a fost estimat la aproximativ 6 miliarde de lei, în timp ce bugetul pentru 2026 a prevăzut 3,75 miliarde de lei pentru decontări.
A treia propunere este ca statul să plătească automat penalități atunci când întârzie, la fel cum companiile suportă costuri atunci când își achită cu întârziere obligațiile fiscale.
Legea nr. 72/2013 recunoaște creditorului dreptul la dobândă penalizatoare atunci când autoritatea contractantă întârzie plata. CONAF cere ca acest drept să fie transformat într-un mecanism efectiv și automat.
A patra măsură vizează restituirile de TVA. CONAF solicită ANAF să publice lunar termenul mediu de soluționare a cererilor de rambursare, astfel încât orice încetinire a ritmului să fie vizibilă imediat.
În primul semestru din 2026, statul a efectuat restituiri de TVA de aproximativ 18 miliarde de lei.
Veniturile din TVA au crescut, consumul a scăzut
Propunerile vin după un an de la modificarea regimului TVA. Veniturile din TVA au ajuns la 74,14 miliarde de lei în primul semestru din 2026, cu 25,1% peste nivelul din aceeași perioadă a anului precedent.
În același timp, comerțul cu amănuntul a înregistrat 11 luni consecutive de scădere. În primul semestru din 2026, contracția a fost de 5,7%, iar în iunie a ajuns la 7,3% față de iunie 2025, pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate. Iunie a reprezentat cea mai severă contracție din această perioadă.
PIB-ul s-a contractat cu 0,8% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, pe seria brută.
În paralel, deficitul bugetar a coborât de la 3,64% la 2% din PIB. Veniturile bugetului au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut cu 0,8%, până la 383,55 miliarde de lei.
„Problema nu este dacă statul datorează banii, ci când îi plătește”
CONAF atrage atenția că raportarea actuală a obligațiilor comerciale ale administrației publice arată în principal stocul datoriilor, nu și viteza cu care acestea sunt achitate.
Pentru 2025, obligațiile comerciale neachitate ale administrației publice raportate către Eurostat au fost de 41,75 miliarde de lei, echivalentul a 2,2% din PIB. Cifra agregată nu arată însă care facturi sunt încă în termen, care sunt restante și de cât timp așteaptă fiecare companie plata.
Pentru mediul privat, diferența este esențială. O factură achitată la termen și una întârziată cu 60 sau 90 de zile au consecințe complet diferite asupra lichidității unei companii.
CONAF susține că întârzierea statului poate transfera costul finanțării către firme. Compania își plătește în continuare salariile, furnizorii și taxele, dar trebuie să apeleze la propriile rezerve sau la credit până când primește banii de la autoritatea publică.
Întârzierile să fie vizibile și să aibă un cost
CONAF indică drept exemplu sistemul utilizat în Italia, unde administrațiile publice publică indicatori privind timpii de plată și nivelul datoriilor. Administrațiile care depășesc termenele legale trebuie să indice și măsurile adoptate sau planificate pentru reducerea întârzierilor.
Pentru România, propunerea este ca fiecare instituție publică să poată fi evaluată printr-un indicator simplu: în câte zile își achită efectiv facturile.
„Un ordonator de credite care alege între a plăti o factură și a o amâna are, în sfârșit, un motiv aritmetic să o plătească”, susține CONAF.
Organizația consideră că predictibilitatea plăților este una dintre formele de sprijin pentru mediul de afaceri care nu presupune alocarea unor fonduri publice suplimentare.
Adaugă comentariu