Actualitate

Misiune grea pentru noii directori de şcoli. Inspectorul general vrea învăţământ ca în Germania

Directorii de colegii şi licee din Bistriţa au aflat de la inspectorul şcolar general Camelia Tabără că prima lor sarcină este să proiecteze reţeaua şcolară 2017-2018 după model german, respectiv să inverseze ponderea claselor cu profil teoretic şi a celor profesionale. Directorii au fost chemaţi, miercuri, la Primăria Bistriţa unde au discutat atât cu inspectorul general, cât şi cu primarul Ovidiu Creţu despre cum vor adapta oferta şcolilor pe care le conduc la piaţa muncii.

„În acest moment, suntem în pline discuţii individuale cu directorii care au câştigat aceste mandate şi cumva primul imperativ pe care îl avem este conturarea reţelei şcolare şi a strategiei pentru dezvoltarea şcolii în condiţiile în care cifrele demografice sunt în scădere, iar fiecare şcoală trebuie să se reaşeze şi să se reorienteze. Avem în Ordinul de ministru nr. 5777 care reglementează proiectarea anului şcolar 2017-2018 un principiu care este foarte important, cel al relevanţei. Adică e foarte important să dăm acele specializări de care piaţa muncii are nevoie. Am făcut primele calcule pornind de la ţintele pe care ni le cere Uniunea Europeană până în anul 2020 să avem inserţie în învăţământul terţiar de 27,7%. Asta ar însemna, făcând corecţiile de copii care intră în liceu, de copii care îşi iau balacaureatul, practic procentul de clase de profesională versus clase de liceu să fie exact invers. Vă dau un mic exemplu, la 100 de clase noi avem cam 70 de liceu şi 30 de profesională şi ar trebui să fie exact invers, ca în Germania. Baza piramidei  e o populaţie şcolară care se pregăteşte pentru piaţa muncii şi o creştere calitativă de copii care vor să facă învăţământ terţiar. Aceasta este prima noastră preocupare pentru că termenele sunt foarte strânse. În data de 23 ianuarie trebuie să finalizăm proiectarea reţelei. Calendarul e foarte strâns”, a spus Camelia Tabără pentru Timp Online.

Întrebată dacă noile contracte pe care le semnează directorii, unul cu ISJ şi celălalt cu Primăria, presupun responsabilităţi în plus, Camelia Tabără a răspuns: „Cu siguranţă. Pe de-o parte este vorba de o răspundere publică pentru rezultatele şcolii şi tot ce se întâmplă în şcoală din perspectiva activităţii didactice pe care o prestează cadrele didactice şi o responsabilitate suplimentară în privinţa administrării şcolilor de la tot ce înseamnă spaţiu public până la dotări, norme PSI şi tot ce ţine de securitatea spţaiilor şi dotărilor”.

În ce priveşte şcolile care au „directori suplinitori”, în cazul lor, interimatul nu va dura mult.

„Potrivit Legii 1, vor fi două sesiuni de concursuri pentru posturile de directori care nu au fost ocupate până acum de titulari, una va fi primăvara, alta toamna. Ştiu deja colegi care s-au înscris la noua sesiune de experţi care e în derulare, ştiu foarte mulţi care şi-au completat CV-ul ca să treacă pragul de şapte puncte necesar aici, şi aşteptăm cu toţii noua sesiune de concursuri. Ministerul o organizează, dar nu cred că se mai pot opri. Normalitatea e să avem directori titulari fiindcă şcoala e mult mai aşezată, mult mai bine gospodărită. Fiecare intră cu un proiect de patru ani pe care se străduieşte să îl implementeze, iar din câte ştiu eu, mulţi chiar s-au apucat de învăţat şi să parcurgă paşii ca să devină directori titulari”, a adăugat Camelia Tabără.

Astfel de întâlniri cu directorii de licee vor mai avea loc şi în alte zone din judeţ, aşa încât oferta şcolară să fie adaptată la nevoile pieţei muncii din fiecare regiune.

21 comentarii

  • atunci in Bistrita ramane CNAM si CNLR. restul profesionale. dar maistrii care au fost sunt in pensie, altii noi care sa stie meserie sunt in Spania. cine va preda meserie?

  • Tot sprijinul în Consiliul local pentru reconstrucția sistemului de educație pe o temelie solidă și sănătoasă.
    Tinerii trebuie să fie pregătiți pentru piața muncii cu o specializare cât mai adaptată aptitudinilor lor.
    N-are nici un sens „producția” pe bandă rulantă de necalificați, cu liceul absolvit, dar fără bacalaureat.

  • România nu are nici o şansă să ajungă celelalte țări europene din urmă, dacă majoritatea tinerilor absolvesc scoli profesionale.
    In Danemarca 75% dintre tineri termină gimnaziul.
    60 % dintre cetătenii țării au studii superioare sau postliceale. Unii au absolvit facultăți 5-6 ani, alții au ales meserii la care pregătirea durează 2-3 ani, fizioterapie, contabilitate, marketing, imobiliare, asigurări etc.
    O țară in care majoritatea tinerilor nu sunt in stare să facă o facultate sau cel puțin o scoală postliceală, nu are viitor.
    E bine că există scoli de meserii, insă ele trebuie rezervate celor 25% dintre elevi care nu pot mai mult.
    Nu exagerati cu scolile profesionale.

    • @mari
      Da, absolvesc circa 90% dintre cei care dau bacalaureatul.
      Eu nu cred că elevii români sunt proşti, sau mai proşti decât cei din alte țări.
      Românii nu iau bacalaureatul, pentru că e prea greu.
      La alții, materia la examenul de bacalaureat, e de nivelul clasei a 9-a din România.
      Dacă in Romania, la 100 de clase avem cam 70 de liceu şi 30 de profesională, cred că ar trebui să facem schimbări minore (de genul 60% liceu şi 40% profesională) şi in nici un caz să nu ne apucăm sa inversăm ponderea liceu/profesională la 30-70.

    • O țară in care majoritatea tinerilor nu sunt in stare să facă o facultate sau cel puțin o scoală postliceală, nu are viitor.

      Adrian C. un student in Danemarca primeste o renta 1200 euro pe luna
      la noi ce primesc studenti ?

  • daca ploua e gata de agricultura noastra care merge fara concepte preconcepute si am doua apartamente in bucuresti pentru ca nu am unu!
    KAKAM ASTA E MINUSTRUL AGRICULTURII
    HALAL TARA DE KAKAT

  • Învățământ ca în Germania adaptat la Republica Socialistă Teleormania?? Tulai Doamne! Doamna inspector Camelia are inteligență cu caru’ doar mi-a fost dirigintă, însă nu știu ce caută în Pesedeul ăsta de r…t!

    • Învățământul ca în Germania, pentru Republica Socialistă Teleormania, într-un județ chelnerizat. Competențele profesionale care contează: neamurile de la partid, telefoanele la trebuie să suni, linsul în fund, fleoșc, fleoșc! Da, să trăiți! Dar cu fabricile de diplome controlate de PSD cum rămâne? Dar cu șpaga care merge pe verticală din școală către inspectorat și pe orizontală din școală spre primărie ce se va întâmpla? Motane, tu știi? De asemenea, câtă vreme o să mai apară comentariile tale pe timponline având în vedere că epoca s-a schimbat?

  • GAVRIS! ai aparut din neant! nu te intreb cine esti! Am o impresie proasta ,nu despre tine(nu te cunosc)ci despre ineptiile pe care le promovezi si le sustii!..este posibil sa-ti revii cat mai repede!Eu iti doresc asta!
    D-na INSPECTOR GENERALL TABARA??? Eu sunt de parere ca astfel de stupizenii pe care le promovati si in care ati amestecat scoala romaneasca cu scoala germana(nu clasa de la L Rebreanu)!! nu o sa v-o tolereze multi!…Dar..la urma urmei,un circ langa o paine nu mai inseamna nimic in aceasta tara! Va doresc un an cu multe,multe realizari!

    • Am tot mai mult impresia că Bistrița-Năsăudul este deacum, evident, un județ de găvriși. Cineva o să profite de asta. La mulți ani pentru voi toți!

  • Bine. Facem scoli profesionale sa aiba România muncitori calificați. Dar dotările din scoli, partea de practică cum o s- o asigure? Cine se ocupă de acest aspect? Ori se lucrează cu hârtii mai mult decat cu elevul? Ca in halul asta a ajuns invatamantul romanesc: cantitate de hartie versus calitate in predare a materiei si interes sa fie o mai buna conexiune inversă din partea elevilor.Unde se vor califica acesti viitori muncitori calificați? Poate tot in Germania, dupa ce vor trece prin Scoala romaneasca ca umbra peste apă.Teoria ca teoria, dar practica ne omoară!

  • Eu propun să revenim la legea învăţământului din 1978, care prevedea mult mai mult. Toţi absolvenţii de liceu trebuiau să înveţe o meserie iar liceele erau „patronate” de întreprinderi din zona industrială a Bistriţei, care asigurau practica de specialitate. Mai trebuie doar scoase de la naftalină potretele lui Ceauşescu şi costumaţia epocii respective, şi totul va fi ca în tinereţea tovarăşei inspector general. Vom clădi cu drag şi spor societatea socialistă multilateral dezvoltată sub îndrumarea înţeleptului cârmaci.
    Lăsând gluma la o parte, asistăm la o altă inconsecvenţă tipic românească. În 2009 PSD avea Ministerul Educaţiei în subordine, iar titulara de atunci a funcţiei a desfiinţat şcolile profesionale.
    Dacă vrem învăţământ ca şi în Germania, trebuie şi finanţare ca în Germania. De asta ce se aude, tovarăşa inspector general?

  • Teleormania
    Școala bistrițeană o să fie finanțată precum școala germană. Profesorii bistrițeni o să câștige câte 3 000 € pe lună, atâta cât câștigă colegii lor germani. Elevii bistrițeni o să fie la fel de tehnici și de practici ca tinerii din Germania. Mai avem o problemă: trebuie să scăpăm urgent de sas că sasul ăsta melcat numai ne încurcă și să-l punem premier pe Radu Teleorman.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.