În județ, mulți primesc, puțini plătesc la sănătate. Cine susține sistemul

În proporție de 63%, persoanele înscrise în listele medicilor de familie din județul nostru nu plătesc nimic pentru a beneficia de servicii medicale, sistemul fiind susținut de cei 37% care își achită lunar contribuțiile, a declarat directorul general al CJAS, Szekely Vilhem.

”Numărul persoanelor asigurate este în permanentă dinamică în sensul că unii care au fost asiguratați pot să devină neasigurați după ce își pierd locul de muncă și nu mai sunt nici șomeri. Dacă se asigură facultativ, atunci devin persoane asigurate.

La 30 septembrie a.c., avem înscriși în listele medicilor de familie un număr de 255.632 de persoane asigurate din care plătitori 94.652, adică 37%, și neplătitori 63% (160.980).

Din categoria plătitorilor cea mai mare pondere o au persoanele care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor 69.936 (adică 74% din cei plătitori), persoane care realizează venituri din activități agricole – 6585 (circa 7%), persoane care se asigură voluntar – 5283 (6%) și cei autorizați să presteze activități independente 4807 (5%).

Din categoria neplătitorilor cea mai mare categorie e reprezentată de copii cu vârste între 0 și 18 ani – 66.442 (circa 41%), pensionarii circa 46.000 (29%), coasigurații 15.000 (9%), tineri între 19 și 26 de ani circa 9512 (6%) și pensionarii de invaliditate – 7240 (4%)”, a spus directorul general al CJAS Bistrița-Năsăud.

Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei, în condiţiile art. 154 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare:

•     1) copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni de la terminarea studiilor, ucenici sau studenţi, studenţii-doctoranzi care desfăşoară activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în limita a 4 – 6 ore convenţionale didactice pe săptămână, precum şi persoanele care urmează modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi profesionişti;
•     2) tinerii cu vârsta de până la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului;
•     3) soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;
•     4) persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente politice în perioada anilor 1945 – 1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950 – 1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului – Lupeni – august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile băneşti acordate de aceste legi;
•     5) persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
•     6) bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni;
•     7) femeile însărcinate şi lăuzele;
•     8) persoanele fizice care se află în concedii medicale pentru incapacitate temporară de muncă, acordate în urma unor accidente de muncă sau a unor boli profesionale, precum şi cele care se află în concedii medicale acordate potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
•    9) persoanele care se află în concediu de acomodare, potrivit Legii nr. 273/2004 privind procedura adopţiei, republicată, în concediu pentru creşterea copilului potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
•    10) persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile penitenciare, precum şi persoanele care se află în executarea unei măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate;
•     11) persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii;
•     12) persoanele reţinute, arestate sau deţinute care se află în centrele de reţinere şi arestare preventivă, străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării, precum şi cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit legii;
•     13) persoanele fizice care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;
•     14) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii, precum şi pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;
•     15) persoanele cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni;
•    16) personalul monahal al cultelor recunoscute, aflat în evidenţa Secretariatului de Stat pentru Culte;
•     17) voluntarii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciilor de urgenţă voluntare, în baza contractului de voluntariat, pe perioada participării la intervenţii de urgenţă sau a pregătirii în vederea participării la acestea, conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 363/2002, cu modificările şi completările ulterioare.   

L-am întrebat pe directorul general al CJAS de unde vin banii pentru funcționarea sistemului de sănătate.

”Banii vin de la cele 94 652 de persoane asigurate. Ceilalți, neplătitorii, beneficiază de pachetul de bază și bineînțeles că banii nu ajung și vin din redistribuire de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate având în vedere că sunt județe în care procentul de asigurați plătitori este mult mai mare ca și în Bistrița-Năsăud. Pot da câteva exemple: capitala, județele Prahova, Constanța, Timiș, Cluj, Iași care au o pondere a plătitorilor mai mare ca în județul nostru. Bugetul nu ajunge. E aprobat, de regulă, ca să ajungă pe 9 -10 luni. Se așteaptă rectificări de buget. Anul acesta, în luna iulie, nu a fost rectificare de buget. Pentru a asigura servicii de calitate, ca și în Franța, spre exemplu, trebuie îndestulat acest buget. Acolo, bugetul fondului de asigurări de sănătate este de mărimea PIB-ului României. Ar trebui să avem un buget de circa 36 de miliarde de euro ca să putem cumpăra servicii și medicamente la nivelul celor din Franța”, a mai spus Szekely Vilhem.

În luna octombrie, prin Hotărârea de Guvern nr. 987/2023, s-au alocat bani din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2023, pentru suplimentarea transferurilor din bugetul de stat către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea cheltuielilor unităţilor sanitare cu paturi.