Oltean: E de remarcat că Moldovan n-a reuşit să aducă la Bistriţa Direcţia Regională Antifraudă

„Prin desfiinţarea Autorităţii Vamale şi a Gărzii Financiare, premierul Victor Ponta a dorit să-şi constituie propriul DNA constituind cele opt direcţii regionale antifraudă fiscală, un fel de DNA la dispoziţia premierului. Pentru aceste opt direcţii antifraudă fiscală nu s-au mai putut găsi ca şi capitală cele opt pentru Direcţiile Regionale ale Finanţelor Publice, ci bătălia între liderii regionali şi judeţeni a condus spre identificarea altor regiuni în raport cu forţa fiecărui lider interesat de a aduce capitala în judeţul său”, a spus Oltean.

El a dat următoarele exemple: „Avem Sibiu, evident îl avem şi pe Klaus Iohannis acolo. Târgu Jiu, dintr-un amărât de oraş, devine capitala regională antifraudă în detrimentul a cel puţin două judeţe extrem de importante acolo, Vâlcea şi Dolj. Cine era interesat? Premierul deputat de Târgu Jiu! Deva e altă capitală regională antifraudă. Evident, Dan Ruşanu, deputat de Deva, nu putea să nu-şi pună şi el amprenta pe stabilirea acestei locaţii. Nici vicepremierul Dragnea nu putea să rămână fără o satisfacţie. Capitala pentru Regiunea Sud-Muntenia a fost stabilită la Alexandria în detrimentul a două oraşe importante, Ploieşti şi Piteşti. Ca o paranteză, e de remarcat că liderul judeţean al PSD Bistriţa-Năsăud, Radu Moldovan, nu a reuşit să aducă una din cele două locaţii la Bistriţa, Direcţia Regională Antifraudă stabilindu-se la Oradea şi nu la Bistriţa”.

Potrivit liderului PDL, reacţiile unor „baroni locali” faţă de modul în care s-au stabilit aceste capitale au fost „deosebit de vehemente”.

„Am văzut reacţia unui senator de Argeş care condamna faptul că Dragnea şi-a stabilit capitala Direcţiei Regionale Antifraudă la Alexandria şi nu la Piteşti, de faptul că a fost stabilită la Târgu Jiu şi nu la Timiş sau la Hunedoara. Se naşte o întrebare firească: de ce această bătălie pentru capitala centrului de antidraudă sau a direcţiilor regionale financiare într-o zonă sau alta? Pentru că aceste direcţii sunt unităţi extrem de importante în gestionarea şi controlul unui domeniu extrem de important, cel al fiscalităţii: locuri de muncă, control asupra judeţelor aferente regiunii respective, buget şi funcţii extrem de importante. Aşa se explică bătălia extrem de dură între liderii locali, baronii locali pentru a atrage în zona lor una din locaţiile pe care Guvernul le-a definitivat”, a menţionat Oltean.

Vicepreşedintele PDL a mai adăugat că rămâne de văzut în ce măsură această reformă în domeniul finanţelor va fi în concordanţă cu obiectivele propuse de Guvern.

„Vom vedea în ce măsură ele vor duce la sporirea calităţii în colectarea resurselor financiare, în înlăturarea birocraţiei şi în stimularea oamenilor de afaceri”, a spus Ioan Oltean într-o conferinţă de presă.

El a adăugat că modul în care au fost stabilite principalele centre ale celor opt Direcţii Regionale ale Finanţelor Publice vine „să inducă în opinia publică şi care vor fi viitoarele centre ale regiunilor politico-administrative”.

“Guvernul, în loc să fie preocupat de stabilitate, de a crea şi genera bunăstare, are cu totul şi cu totul alte preocupări. După eşecul în privinţa reviziurii Constituţiei şi regionalizării, un eşec evident al actualei puteri, Guvernul USL condus de Victor Viorel Ponta s-a orientat spre o reorganizare a instituţiilor statului şi prima cu care a început este reforma în domeniul finanţelor, şi anume desfiinţarea tuturor Direcţiilor Judeţene ale Finanţelor Publice Locale şi înfiinţarea a opt Direcţii Regionale urmărind, în opinia lor (a guvernanţilor –n.r.), simplificarea procesului financiar, eficientizarea procesului de adunare a banilor, diminuarea birocraţiei şi creşterea rentabilităţii în acest domeniu”, a afirmat Ioan Oltean.

Liderul PDL BN a declarat că toate aceste intenţii ale Guvernului „sunt lucruri care trebuie verificate”. „Din păcate, cel puţin la prima vedere, constatăm că niciuna dintre aceste motivaţii nu par să reziste la o analiză foarte serioasă. Dacă, în loc să avem 41 de Direcţii Judeţene cu trei directori la nivelul acestora, avem acum 41 de Administraţii Judeţene – pentru că ele au rămas, dar fără personalitate juridică – dar nu cu trei directori, ci cu cinci: un director al Administraţiei Financiare, doi directori la control şi doi la colectare la care se adaugă structurile de conducere la nivelul celor opt Direcţii Regionale, un director plin şi cu vreo doi –trei adjuncţi. Iată că primul efect al acestei reforme în domeniul finanţelor publice este acela de a spori numărul de funcţii de conducere, evident dând în felul acesta satisfacţie tuturor celor care sunt în preajma principalilor lideri ai puterii USL”, a spus Ioan Oltean.

El a declarat că felul în care au fost stabilite centrele acestor opt Direcţii Regionale induc opiniei publice care vor fi viitoarele centre ale regiunilor. „Modul în care au fost stabilite principalele centre ale celor opt Direcţii Regionale ale Finanţelor Publice vine să inducă în opinia publică şi care vor fi viitoarele centre ale regiunilor politico-administrative. În mod cert, este primul pas făcut în direcţia aceasta de actuala guvernare pentru că aşa cum prevede HGR, cele opt capitale ale celor opt direcţii regionale sunt: Galaţi pentru Regiunea Sud-Est, Ploieşti pentru Regiunea Sud-Muntenia, Iaşi pentru Regiunea Nord-Est, Craiova pentru Regiunea Sud-Vest, Timişoara pentru Regiunea Est, Clujul pentru Regiunea Nord-Vest, Braşov pentru Regiunea Centru şi Bucureştiul pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov”, a spus Oltean.