Hotărârea prin care Consiliul Local Bistrița a aprobat în 24 iunie Planul Urbanistic de Detaliu ”Amenajare şi modernizare Piaţa Centrală – concurs de soluţii” este contestată printr-o plângere prealabilă formulată de Teodora Maria Cotu, care locuiește în Piața Centrală, pe motiv că ”este nelegală, nerespectând dispoziții legale imperative”.
”Vă solicit, în mod respectuos, revocarea Hotărârii de Consiliu Local nr. 78/24.06.2015 prin care ați aprobat Planul Urbanistic de Detaliu – Amenajare și modernizare Piața Centrală, pentru motive de nelegalitate. Astfel, la adoptarea hotărârii indicate mai sus, nu s-au respectat dispozițiile legale privind protecția mediului, cele referitoare la interdicțiile și obligațiile autorităților locale privind protecția mediului și nici dispozițiile legale privind protejarea monumentelor istorice. De asemenea, la adoptarea acestei hotărâri nu s-au respectat nici dispozițiile legii privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, atât în ceea ce privește interdicțiile legale și obligațiile autorităților locale”, spune ea în plângerea prealabilă.
Consilierii locali vor fi informați în ședința din 23 august cu privire la conținutul plângerii și la răspunsul executivului Primăriei.
Informarea arhitectului șef Monica Pop specifică faptul că ”în conţinutul plângerii nu se arată modul concret în care hotărârea în discuție ar încălca prevederile legale ci se indică cu titlul generic că ar fi vorba despre o pretinsă încălcare a legilor. În acest context și cum planul urbanistic de detaliu este întocmit pe baza unui concurs de soluții organizat cu respectarea prevederilor legale în domeniu, cu respectarea procedurii de aprobare a unei documentaţii de urbanism şi care deţine toate avizele prevăzute de lege, apreciem că nu există motive care să justifice admiterea plângerii”.
SC Planwerk SRL Cluj-Napoca a realizat varianta câştigătoare a concursului de soluţii pentru amenajarea şi modernizarea Pieţei Centrale, organizat anul trecut de municipalitate în colaborare cu Ordinul Arhitecţilor din România – Filiala Transilvania.
Proiectul urmăreşte să transforme Piaţa Centrală, pe o suprafaţă de 2 hectare, într-o zonă pietonală perfect amenajată pentru a găzdui evenimente diverse (spectacole, târguri, spaţiu pentru desfăşurarea unor sporturi), dar şi în obiectiv turistic, zonă de socializare, respectiv de legătură a unui spaţiu pietonal proiectat să devină mult mai vast.
Primarul Ovidiu Creţu estima că în 2016 pot începe lucrările de modernizare a pieţei, iar în doi ani acestea să fie finalizate. După aprobarea Planului Urbanistic urmează realizarea studiului de fezabilitate în vederea depunerii unui proiect cu finanţare europeană. În bugetul local pe anul în curs a fost alocată suma de 50.000 de lei pentru elaborarea documentaţiilor. O dezbatere publică pe tema modernizării Pieţei Centrale a avut loc la Primăria Bistriţa în 19 decembrie 2014.
Planul Urbanistic de Detaliu are ca obiectiv deschiderea unei noi perspective a Pieţei Centrale, amenajarea unui spaţiu public deschis şi flexibil, pietonalizarea acestuia şi reunificarea spaţială, prin: continuitatea spaţiului pietonal, prin eliminarea parcărilor, a unei părţi semnificative a vegetaţiei şi a unor obiecte sau amenajări amplasate dezavantajos; schimbarea gradată a pavajului, cu piese speciale din piatră naturală, calupuri de granit integrate setului de mobilier urban, pavaj tratat unitar şi corelat cu cel utilizat atât pe strada Liviu Rebreanu, cât şi pe străzile şi pavajele reabilitate recent; amenajarea unui curs de apă integrat în pavaj, cu jeturi dinamice la nivelul pavajului, în partea sudică a Bisericii Evanghelice; amplasarea unei fântâni circulare, în colţul nord-estic al pieţei; reorganizarea plantaţiilor din imediata apropiere a statuii lui Andrei Mureşanu, amplasarea a trei catarge pentru steaguri, pe frontul vestic al parcelei; reorganizarea componentei vegetale, prin amenajarea multifuncţională a zonei nordice cu caracter predominant mineral, iar a laturii sudice, prin amenajarea unei grădini urbane; dezvoltarea în patru dimensiuni a soluţiei de iluminat: iluminat funcţional stradal (pe latura de nord est – prelungirea străzii Gheorghe Şincai), iluminat pietonal (pentru tot restul amenajării), iluminat de ambianţă şi ghidaj vizual, iluminat al clădirilor reper; gruparea locurilor de odihnă (bănci, scaune, mese, cuburi – tabureţi), predominant în perimetrul fostei incinte fortificate; amplasarea unor cişmele la intrarea în piaţă; amplasarea între biserică şi primărie, a unei machete din bronz privind nucleul istoric al oraşului; amenajarea multifuncţională a zonei nord-estice a pieţei, prin reluarea în formă contemporană (pieţe volante, târguri, concerte şi proiecţii de film, diferite alte manifestări sociale), a tradiţiei şi configuraţiei târgurilor din trecut.
Circulaţie
Se urmăreşte pietonalizarea în cît mai mare măsură a pieţei. La capătul vestic al acesteia, o alveolă permite înfiinţarea în viitor a unei staţii pentru transportul public, precum şi staţionarea temporară a autocarelor turistice. În continuarea acestei alveole, spre vest, se propune integrarea în profilul străzii Dornei a unor standuri pentru taxi. În piaţă nu sunt prevăzute locuri de parcare.
Continuitatea spaţiului pietonal
Eliberarea, defragmentarea şi unificarea spaţială şi funcţională a pieţei sunt scopurile principale ale propunerii. Eliminarea parcărilor, a unei părţi semnificative a vegetaţiei şi a unor obiecte sau amenajări amplasate dezavantajos deschide perspective noi şi permite percepţia şi înţelegerea spaţiului pieţei. Recomandarea amenajării punctului de informare turistică la parterul sediului primăriei (spaţiul de colţ), ca alternativă la amplasarea unui chioşc în spaţiul pieţei, precum şi reamplasarea grupurilor sanitare existente, se înscriu în preocuparea pentru un spaţiu public deschis şi flexibil.
Un rol important în acest sens este jucat de pavajul tratat unitar şi corelat cu cel utilizat atât pe strada Rebreanu, cît şi pe străzile şi pasajele reabilitate recent. Cu excepţia zonei din imediata vecinătate a bisericii (fosta incintă fortificată), se propune utilizarea unui singur tip de calupuri din granit. Trecerea spre pietrişul cu granulaţie mică din zona fostei incinte se face prin intermediul unei limite „moi”. Prin lipsa unei linii puternice de delimitare între cele două tipuri de pavare şi prin înlocuirea acesteia cu o zonă unde cele două texturi se suprapun, se urmăreşte unificarea vizuală a suprafeţei de călcare. Segmentul nord-estic al perimetrului fortificat este marcat suplimentar prin introducrerea unei variaţii topografice: un pachet de trepte, descendent în direcţia bisericii, accentuează local schimbarea de atmosferă.
Elemente istorice
Principala trăsătură istorică a pieţei, dată pînă în secolul 20 de articularea celor două zone cu caracteristici şi roluri complementare, este readusă în prezent şi adaptată cerinţelor actuale: zona tîrgurilor şi fluxurilor pietonale de legătură cu Rebreanu (nord) şi zona fostului cimitir, mai calmă şi marcată de prezenţa vegetaţiei (sud). Repere punctuale cunoscute, dar dispărute, ale evoluţiei pieţei sînt integrate funcţional şi ambiental în organizarea pieţei şi evocate cu subtilitate în amenajarea spaţiului public. Elementele memorialistice primesc, simultan, roluri bine definite în viaţa contemporană a pieţei.
Prin schimbarea gradată a pavajului, în perimetrul fostei fortificaţii se delimitează o atmosferă calmă, cu un parcurs încetinit, şi dominată de proximitatea faţadelor bisericii. Piese speciale din piatră naturală, integrate setului de mobilier urban, oferă informaţii despre poziţia şi configuraţia fostelor construcţii adiacente fortificaţiei. Simpla modificare a direcţiei de dispunere a calupurilor din pavaj face posibilă perceperea amprentelor construcţiilor, fără a afecta continuitatea vizuală a suprafeţei de călcare. Cîmpurile vechilor amprente sînt precizate suplimentar prin poziţionarea şi orientarea banchetelor lungi din piatră pe perimetrul acestora.
Pe traseul canalului care străbătea piaţa pe latura sudică este propus un curs de apă integrat în pavaj. Linia apei, compusă dintr-un element sursă (platformă înălţată cu două praguri) la joncţiunea străzii Rebreanu cu piaţa, un canal semiacoperit şi unul deschis, este însoţită de jeturi dinamice aflate la nivelul pavajului, în zona aflată la sudul bisericii. Pe poziţia aproximativă a vechii aducţiuni de apă (colţul de nord-est al pieţei) este amplasată o fîntînă circulară care mobilează şi împrospătează zona de intrare în piaţă.
Statuia Andrei Mureşanu păstrează poziţia actuală şi este integrată în noua amenajare, în primul rînd prin reorganizarea plantaţiilor din imediata ei apropiere. Trei catarge pentru steaguri sînt poziţionate pe frontul vestic.
Vegetaţie
Reorganizarea componentei vegetale urmăreşte (re)afirmarea celor două zone tradiţionale ale pieţei, fără însă a trasa o delimitare spaţială tranşantă între acestea. Selectarea vegetaţiei actuale păstrate are la bază criterii legate de eliberarea câmpurilor vizuale (în primul rând asupra bisericii şi a fronturilor), de starea şi vîrsta arborilor şi de potenţialul acestora de a articula diferite zone funcţionale ale pieţei.
Zona nordică primeşte un rol multifuncţional şi un caracter predominant mineral. Castanii de dimensiuni mari sînt păstraţi ca elemente solitare care flachează principalul flux pietonal al pieţei (diagonala Dornei-Rebreanu) şi umbresc locuri de odihnă. Latura sudică a pieţei, însorită şi cu un caracter mai retras, beneficiază în continuare de prezenţa arborilor de talie medie pentru a găzdui activităţi cu caracter recreaţional şi ludic: o grădină urbană. Sînt selectate specii cu inflorescenţe şi cromatică bogate. Configurarea acestora în grupuri asociate cu elemente de mobilier şi jocuri de apă, lasă locul unor culoare vizuale neobstrucţionate în direcţia faţadei bisericii.
Iluminat
Soluţia de iluminat se dezvoltă pe patru dimensiuni: iluminat funcţional stradal pe latura de nord-est (prelungirea străzii Gheorghe Şincai), iluminat pietonal pentru restul amenajării, iluminat de ambianţă şi ghidaj vizual, iluminat al clădirilor reper. Conceptul de iluminat se declină spaţial plecând de la o gamă restrânsă de suporţi şi aparate de iluminat, urmărind să realizeze o ierarhizare şi o mediere a noilor funcţiuni ale pieţei. Perimetral, iluminatul este realizat pe stâlpi cu inălţimea de 5 metri (7 plus 17 sisteme de iluminat echipate cu aparate cu LED). Pentru zona centrală s-au utilizat cinci sisteme de iluminat modulare, tip coloană luminoasa cu distribuţie luminoasa flexibilă. Fiecare coloana luminoasă este prevazuta cu 6 blocuri optice cu LED, cu distributii luminoase adaptate pentru obtinerea unui nivel al iluminarii corespunzator functionalitatţii spatiului.
Proiectul de iluminat al traseelor pietonale si auto este intregit prin iluminatul de ghidaj al vegetatiei si cursului de apă, de iluminatul arhitectural al clădirilor care flanchează piaţa şi de cel al bisericii evanghelice. Prin iluminarea discretă cu lumină ascendentă a planurilor verticale create de fronturile clădirilor care delimitează piaţa, scara şi geometria acesteia devin perceptibile. De asemenea, se vor ilumina şi arcadele de pe frontul nord-estic.
Mobilier urban
Locurile de odihnă (bănci, scaune, mese, cuburi-tabureţi) sînt grupate predominant pe perimetrul şi în interiorul fostei incinte fortificate. Prin formă şi material, obiectele primesc un caracter reţinut, dar delimitat cu claritate de fundalul dat de faţadele istorice. Mobilierul e completat cu cişmele amplasate la intrările în piaţă. În zona cuprinsă între biserică şi primărie este propusă o machetă din bronz a nucleului istoric al oraşului.
Activităţi
Zona nord-estică a pieţei primeşte un rol multifuncţional, reluînd în formă contemporană, tradiţia şi – parţial – configuraţia tîrgurilor care aveau loc aici. Poziţia acestei zone flanchează şi deserveşte în mod firesc principalul flux pietonal care traversează şi astăzi piaţa: de la nord-vest spre sud-est, legînd strada Rebreanu de strada Dornei. Prin eliberarea zonei de trafic staţionar, relocarea grupurilor sanitare şi restrîngerea vegetaţiei, se obţine flexibilitatea necesară desfăşurării diferitelor tipuri de evenimente: pieţe volante, tîrguri, concerte şi proiecţii de film, diferite alte manifestări sociale.
Stimata Doamna MARIA COTU. Cu adanc respect va multumesc pt. atitudinea luata de D.vs, si va informez la randul meu ca asa am procedat si eu, fara sa fiu bagat in seama. Am participat la dezbaterea publica organizata de fatada de primarul O. Cretu, care ne-a tras pe sfoara, prin faptul ca nu au fost prezentate si celelalte proiecte ale arhitectiilor bistriteni , care mentineau spatiile verzi. Dansul ni l-a aratat cel ordonat din pixul personal, agreat de el, pt. ca se doreste desfintarea ierbii si taierea copacilor, facand pe plac preotului sasilor si altora, si astfel se va sterge identitatea si amenajarile romanesti, facute de inaintasii nostrii. De fapt D-nul primar este sluga si purtatorul de cuvant al sasilor din strainatate care au trimis sume importante la refacerea acestui monument, ceea ce nu este o scuza sa incalce legile de mediu si a spatilor verzi. Am de gand ca PER B-ta sa atace in instanta asemenea hotarari ilegale si vom actiona cat de repede, cerand ca distrugerile sa fie oprite. Vom informa si ministerul mediului, si COMISIA EUROPEANA, ca de fapt un proiect de modernizare aduce distrugeri de MEDIU si de peisagistica. Mai grav si rusinos, este faptul ca si consilierii PNL si UDMR si PLR au votat aceste distrugeri, si nu au bagat in seama amendamentele noastre care ocrotesc spatiile verzi. Impreuna cu mai multi bistriteni poate vom reusi, sa trezim consilierii la realitatea si aspiratiile adevaratilor bistriteni, care isi iubesc orasul cu adevarat. O zi buna stimata DOAMNA !
S-a furat startul la campania electorala iunie 2016! S-a nu se faca nimic !!!
Dl Balan,
Sincer,cand a fost dat startul pentru parcul central,atitudianea dvoastra a fos identica.
Se pare ca a iesit un lucru bun in parc.
In rest numai de bine.
De ce oare ar vrea sasii ce au cotizat pentru biserica sa dispara spatiile verzi?
Pt REMEMBER: …stimata, stimate cititor. Nu cunoasteti deloc motivele reactiilor mele cu Parcul Central. Intr-un fel am ocazia sa raspund pt. toata lumea care ma critica pe acest subiect. Sa nu uitati ca datorita mie au ramas in picioare 31 de copaci tineri raspanditi in mai multe locuri. Datorita pozitiei ECOLOGISTILOR nu vedeti alte bazaconii pe care primarii MOLDOVAN si CRETU le doreau in proiect. Tot felul de alei infratite cu CHINA, un MAMELON de pamant, , un panou de catarat, o pista de jocuri extreme, si toate micsorau si chicizeau orasul. Un alt mare numar de copaci batrani, trebuiau pusi la pamant, dar nu a mai intraznit CRETU, pt. ca a fost somat si de colegii lui. Asa ca am mai multe merite pe acest aspect, si trebuie tratate si explicate corect, pt. neinformati.
D-le Balan, repet intrebarea : de ce ar dori sasii sa dispara spatiul verde de langa biserica?
Pt. D-l. OASPETELE. Pt. ca asa doreste parintele paroh , Dl . DIETER KRAUSS. Am stat de vorba cu dansul si mi-a spus ca agreaza intr-un fel acest concept de piata libera fara vegetatie, ca la SIBIU. V-am raspuns. Mai multe puteti afla daca luati legatura cu primarul si chiar cu parintele.
Asta e altceva. Cunoscand multe din ‘activitatea’ parintelui paroh, nu m-ar mira.
Dar nu intelegeam de ce ar vrea sasii asta.
Nu puneti semnul = intre sasi si parintele paroh.