Actualitate

Planul de dezvoltare a Parcului Industrial Bistriţa Sud, prezentat la Primărie

Primarul Ovidiu Creţu: ”Apreciez că într-un an şi jumătate - doi vom finaliza toate lucrările care sunt prevăzute în proiect”. Prefectul Ioan Țintean: ”Odată cu dezvoltarea Parcului Industrial, speranţa bistriţenilor cu privire la locurile de muncă va creşte”. Vicepreşedintele CJ Dorin Popescu: ”Bistriţa se poate adapta la orice fel de industrializare, poate avea un Parc Industrial spectaculos”.

Primarul Ovidiu Creţu, prefectul Ioan Țintean, vicepreşedintele CJ Dorin Popescu, viceprimarii Ioan Peteleu şi George Avram, secretarul municipiului, Floare Gaftone, consilierii municipali Alin Seserman, Filip Moisil (PDL), Marius Armean (PNL) au participat la un prim eveniment de prezentare a strategiei de dezvoltare a Parcului Industrial Bistriţa Sud, dar şi a stadiului actual al proiectului în valoare totală de 35.170.442,56 lei, din care 11.700.990 lei alocaţi din Fondul European de Dezvoltare Regională.

1 cretu 4 dec 3 ioan tintean 4 dec 4 dorin popescu 4 dec 2 iulius dumitru 4 dec

Primarul Ovidiu Creţu a precizat că în maxim două săptămâni se va finaliza procedura de atribuire a execuţiei lucrărilor la Parcul Industrial Bistriţa Sud: ”Apoi, buldozerele şi excavatoarele o să ocupe fosta păşune a municipiului din zona Sărata, pe 30 de ha. Terenul se va transforma într-unul viabilizat, cu toate utilităţile, unde să poată fi amplasate obiective industriale de actualitate. Ne dorim să se facă relocări de unităţi metalurgice, siderurgice în zonă, dorim să fie o industrie nepoluantă, cu grad mare de integrare, iar tehnologia să fie un beneficiu pentru Bistriţa şi pentru judeţ. Apreciez că într-un an şi jumătate – doi vom finaliza toate lucrările care sunt prevăzute în proiect. În jurul Parcului sunt foarte multe terenuri private care vor deveni parte a Parcului Industrial, nu în sensul că le vom cumpăra noi, ci cetăţenii care stau acolo vor vinde terenuri unor investitori care vor dori să le achiziţioneze. Dacă zona respectivă va fi acoperită de solicitări, Bistriţa mai are zone unde putem să dezvoltăm şi alte parcuri. Acest proiect este o încercare importantă în dezvoltarea municipiului”.

Prefectul Ioan Țintean a spus că ”se fac paşi importanţi în finalizarea unei dorinţe de mai mulţi ani”: ”Bistriţa face ce au făcut şi alte oraşe şi unde aceste forme de afaceri sunt apreciate. Forţa de muncă s-a perfecţionat de-a lungul timpului în zona noastră industrială. Parcul Industrial este unul dintre cele mai importante capitole de dezvoltare a investiţiilor pe plan local. Odată cu dezvoltarea Parcului Industrial, speranţa bistriţenilor cu privire la locurile de muncă va creşte. Lucrurile intră în linie dreaptă, trebuie să aducem investitori şi să sperăm că vom vedea cât mai curând prima capacitate funcţională”.

Vicepreşedintele CJ Dorin Popescu a menţionat că singura sa supărare este că Parcul nu a fost realizat mai repede, în condiţiile în care ideea a apărut în 2006: ”Bistriţa e pregătită pentru aşa ceva, are potenţial. Ca şi nivel de industrializare, este printre puţinele oraşe care a avut absolut de toate ca şi specializări. Bistriţa se poate adapta la orice fel de industrializare, poate avea un Parc Industrial deosebit de spectaculos şi eficient”.

Viceprimarul Ioan Peteleu a spus că peste tot în lume parcurile industriale reprezintă un model de dezvoltare şi a dat exemplul Turciei, care are 1.000 de astfel de platforme, pe aproximativ 500.000 de hectare.

Liliana Coceşiu, director executiv la Direcţia Integrare Europeană din cadrul Primăriei Bistriţa, a făcut istoricul proiectului, iar Iulius Dumitru, managerul SC Business Park Bistriţa Sud SRL, care administrează Parcul Industrial, a prezentat strategia de dezvoltare şi populare a complexului, dar şi stadiul actual al proiectului. Mai multe companii străine sunt interesate să vină la Bistriţa, în acest moment fiind discuţii şi negocieri.

5 dumitru cretu gaftone 6 peteleu popescu 7 seserman alin 4 dec 8 filip moisil 4 dec

Structura parcului: suprafaţă totală – 30 ha, spaţii logistică – 12 %, spaţii industrie – 38%, spaţii servicii administraţie – 5%, spaţii verzi – 15 %, drumuri şi tehnico-edilitare – 30%, toate spaţiile vor fi prevăzute cu parcări – 50-150 mp.

Zone funcţionale: Lot nr. 1 cu o suprafaţă totală de 39.893,46 mp, împărţit în 34 parcele destinate serviciilor, atelierelor industriale şi industriei medii şi spatii verzi în suprafaţă de 15.293,46 mp; Lot nr. 2 cu o suprafaţă totală de 26.130,11 mp, împărţit în 3 parcele destinate instituţiilor şi serviciilor (aferente industriei), şi o suprafaţă de 17.130,11 mp spaţii verzi; Lot nr. 3 cu o suprafaţă totală de 41.912,75 mp, împărţit în 5 parcele destinate pentru logistică şi o suprafaţă de 1.651,28 mp spaţii verzi; Lot nr. 4 cu o suprafaţă totală de 55.487,06 mp, împărţit în 5 parcele destinate una echipamentelor tehnico-edilitare şi patru pentru industria mare; Lot nr. 5 cu o suprafaţă totală de 43.383,24 mp, împărţit în 11 parcele destinate 10 pentru industria medie şi una pentru echipamente tehnico-edilitare şi o suprafaţă de 984,90 mp spaţii verzi.

Industrii: industrie prelucrătoare, cu posibilitatea concentrării pe diverse industrii de vârf; afaceri, în care predomină activităţile financiar-bancare, de consultanţă, proiectare, cercetare-dezvoltare, precum şi activităţi de administrare a afacerilor; distribuţie, în care predomină activităţile de depozitare mărfuri şi logistică, desfăşurate în apropierea terminalelor de containere, a infrastructurii de transport (şosele, căi ferate) şi a punctelor vamale; servicii, în care predomină industriile producătoare de servicii, astfel cum sunt definite de Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională; servicii conexe: furnizare de utilităţi, curăţenie şi pază, servicii comerciale şi de alimentaţie publică, activităţi hoteliere, servicii de evidenţă contabilă, asistenţă în afaceri, servicii de asigurare şi altele similare acestora sau în legătură directă cu acestea.

Facilităţi: acces la transportul rutier spre E58, permiţând conectarea cu drumurile europene de transport rutier, acces la cale ferată, acces la viitoarea şosea de centură a municipiului Bistriţa.

Printre avantajele oferite investitorilor: scutire de la plata impozitului pe clădiri; Scutire de la plata impozitului pe teren (valabilă în cazul în care se doreşte achiziţionarea terenului); stimulente şi facilităţi adiţionale pentru promovarea investiţiilor directe cu influenţă semnificative asupra economiei: posibilitatea de a folosi amortizarea accelerată, reportarea pierderilor fiscale pe parcursul următorilor 5 ani din profitul impozabil, scutire pe profitul reinvestit; furnizarea suportului complet de infrastructură pentru activităţile industriale (drumuri de acces, alimentare cu apă, canalizare, alimentare cu curent electric, alimentare cu gaze, comunicaţii, iluminat public, încălzire, aer condiţionat); societatea administrator va deţine licenţă de furnizare şi distribuţie pentru energie electrică şi gaze naturale, ceea ce înseamnă preţuri mai mici pentru investitori la aceste utilităţi; subvenţionarea salariilor în cazul angajării şomerilor, tinerilor absolvenţi, şi a persoanelor cu handicap (mărimea subvenţiei poate ajunge la 150% din salariul minim pe economie şi poate fi obţinută pe o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea prelungirii acestei facilităţi prin Hotărâre a Consiliului Local Bistriţa; societatea administrator va sprijini investitorii în obţinerea de ajutoare de stat, la nivel local şi central.

Obiectul general al proiectului îl reprezintă revigorarea şi dezvoltarea economiei locale şi regionale şi creşterea nivelului de trai prin atragerea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă în Bistriţa.

9 marius armean 4 dec 10 b park 4 dec 11 floare gaftone 4 dec 12 b park 4 dec

3 comentarii

  • Cine imparte, parte isi face! Baronii USL nu mai au nici un pic de bun simt. Cu cateva luni in urma, cand era in voga problema regionalizarii, Dragnea ca sa nu se supere baronul Mazare a promis ca va face regiunea Dobrogea formata doar din judetele Constanta si Tulcea, deschizand astfel „cutia pandorei”, fapt pentru care si baronul Iohanis a pretins o regiune cu sediul la Sibiu. Acum cand regionalizarea a fost data de-o parte, au aparut alte pretentii ale baroniadei USL-iste, legate de autostrazi. Si iata ca au aparut din neant deocamdata doar pe hartie, portiuni de autostrada spre Alexandria lui Dragnea dar si spre Vrancea lui Oprisan, lasand deoparte Autostrada Transilvania in loc sa continue lucrarile spre Oradea si respectiv spre Brasov. Sa nu uitam cu cata isterie au criticat USL-istii guvernul Boc pentru ca si-a permis sa finalizeze cu prioritate tronsonul Campia Turzii-Gilau, care in treacat fie spus, era vital pentru orasele Cluj si Turda.

    • Intr-adevar este o prioritate nationala sa circuli de la Campia Turzii spre Gilau, acesti mari poli de dezvoltare a Transilvaniei. Autostrada de la nicaieri spre nicaieri.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.