Prefectul, ambasadorul firmelor care exploatează lemn la dezbateri pe tema noului Cod Silvic

Potrivit unui comunicat dat publicităţii de Biroul de presă al Instituţiei Prefectului, Ioan Ţintean a participat sâmbătă, 27 aprilie 2013, alături de primarul oraşului Sîngeorz-Băi, Roland Venig, şi de primarul comunei Romuli, Ioan Moniţa, la dezbaterea proiectului privind noul Cod Silvic. Evenimentul s-a desfăşurat în municipiul  Oradea, la iniţiativa Luciei Varga, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, în prezenţa vicepremierului Liviu Dragnea, precum şi a altor autorităţi administrative sau de specialitate din judeţele Bistriţa-Năsăud, Alba, Satu Mare, Sibiu, Cluj şi Bihor.

Potrivit sursei citate, la această dezbatere, prefectul Ioan Ţintean a avut două intervenţii. „În primul rând a transmis un mesaj din partea societăţilor comerciale din judeţ care au ca obiect exploatarea lemnului, după care a subliniat necesitatea de a se asigura un echilibru între prudenţa excesivă, respectiv latura coercitivă manifestată de minister şi găsirea unor căi permisive care să asigure şi funcţionarea societăţilor comerciale mici. Analizând reglementările noului Cod Silvic, aceste societăţi se află în pericolul de a fi înlăturate. Prefectul Ioan Ţintean a făcut apel la o evaluare riguroasă a riscurilor, afirmând că există judeţe în care mare parte a populaţiei îşi câştigă traiul din exploatarea resursei lemnoase, iar aceşti oameni specializaţi în activitatea silvică au un viitor incert din perspectiva marilor societăţi naţionale sau a societăţilor comerciale din afara graniţelor, care vor veni cu utilaje de exploatare moderne”, se arată în comunicat.

De asemenea, cei doi primari, Roland Venig şi Ioan Moniţa, au avut, la rândul lor, intervenţii consistente pe problematica particularităţilor de zonă, cunoscut fiind faptul că mare parte a pădurilor localităţilor pe care le administrează, sunt incluse în Parcul Naţional Munţii Rodnei. Ambii au precizat că aşteptările cetăţenilor privind compensările sunt la limita răbdării, existând o stare de nervozitate din cauza restricţionărilor impuse.

„De asemenea, s-a solicitat, din partea celor doi primari, urgentarea unui plan de management al Parcului privind posibilitatea intrării la păşunat în zonele cu păşune alpină, chiar dacă are statut de rezervaţie, dat fiind faptul că oieritul s-a desfăşurat sute de ani în zonă, făra a fi afectate flora şi fauna. În urma acestor intervenţii, au primit promisiuni că noul Cod Silvic va cuprinde baza legală pentru acordarea sumelor cu titlu compensatoriu”, a anunţat Biroul de presă al Prefecturii.

Primăriile din Bistriţa-Năsăud deţin cea mai mare suprafaţă de pădure, respectiv peste 152.800 de hectare din totalul de 192.000 de hectare de fond forestier cât are judeţul.