Sever Mureşan a declarat, luni, pentru Timp Online, că sunt până în 20 de familii din comuna sa care locuiesc în perimetrul Parcului Naţional Munţii Rodnei.
„Sunt până în 20 de familii din Telcişor care locuiesc în perimetrul Parcului Naţional Munţii Rodnei. Nu cred că este firesc, dat fiind faptul că avem de-a face cu o arie protejată. Noi înţelegem nevoia de protecţie a acesteia, dar, în acelaşi timp, vrem să fim despăgubiţi fiindcă avem cheltuieli mari cu paza ei, nu primim nimic pentru masa lemnoasă. Noi suntem comuna cu cea mai mare suprafaţă de pădure din PNMR, trei mii de hectare. E adevărat că 1000 de hectare sunt în zona de protecţie şi celelalte 2000 în zona tampon, dar, oricum, salutăm intenţia celor care vor să aducă unele îmbunătăţiri ale legislaţiei în domeniu”, a declarat primarul comunei Telciu, Sever Mureşan.
Deputatul PNL Stelian Dolha a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că în Comisia pentru agricultură din care face parte s-a discutat despre modificarea legii ariilor protejate. „Consiliile Locale din Romuli sau Telciu plătesc peste 50.000 de lei de an pentru pază fără ca statul să le despăgubească, ceea ce nu este corect”, a spus Dolha.
Parcul Naţional Munţii Rodnei se întinde pe 46.000 de hectare din care 80% în judeţul Bistriţa-Năsăud şi 20% în judeţul Maramureş. Pe raza parcului sunt peste 1100 de specii de plante superioare şi 21 de tipuri de pădure de la cele de fag la cele de răşinoase. Totodată, în PNMR sunt 13 specii de amfibieni, 55 de specii de mamifere printre care şi capra neagră, marmota sau jderul de copac. Parcul mai are două rezervaţii ştiinţifice de categoria unu, respectiv Pietrosu Mare pe 3300 de hectare şi Piatra Rea pe 409 hectare. Pentru conservarea tuturor au fost accesate fondurile europene.
Conform unor evaluări făcute de Administraţia Parcului, primăriile care au proprietăţi pe raza Parcului Naţional Munţii Rodnei ar avea dreptul la despăgubiri anuale de 8,3 milioane de lei întrucât nu au voie să exploateze pădurea în anumite zone strict protejate de lege. În afară de primăriile din Bistriţa-Năsăud, în aceeaşi situaţie mai sunt autorităţi locale din judeţele Maramureş şi Suceava.
vedeti aici despre ce e vorba in toata aceasta mafie a pasunilor montante: despre bani, multi bani http://www.timponline.ro/batalia-pe-banii-europeni-impartiti-de-apia-crancena-un-cioban-a-reusit-sa-puncteze-mici-victorii-impotriva-marilor-interese/.
Dezastrul este ca pentru stane se fac drumuri ilegale in ariile protejate, care apoi sunt folosite de braconierii de capre negre, de hotii de leme si de amatorii de sporturi off road, care toate la un loc fac mult bine faunei si florei.