Profesorii de religie, îngrijoraţi că ar putea rămâne fără catedre. Ce le transmite Camelia Tabără

Decizia Curţii Constituţionale este definitivă. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a precizat că prevederile se vor aplica în anul şcolar următor, adică din septembrie 2015.

Inspectorul şcolar general Camelia Tabără a declarat, joi, pentru Timp Online, că decizia CCR tulbură oarecum apele în sistem. „Cumva e o nuanţă care, din perspectiva învăţământului, complică foarte mult lucrurile. Aşteptăm reglementările Ministerului pentru că nu ştim exact de câte ori se poate răzgândi elevul. Poate lua decizia la început de ciclu şi îl consideri ca atare? Noi avem catedre titularizabile, iar viabilitatea catedrei e pe patru ani. Dacă elevului i se dă posibilitatea să se răzgândească în fiecare an sau în fiecare semestru, lucrurile se schimbă. Deci situaţia aceasta trebuie rezolvată la nivel de sistem. Noi, deocamdată, le-am transmis colegilor de religie să nu se îngrijoreze şi aşteptăm noile reglementări. Spun asta pentru că au început să ne întrebe directorii şi bineînţeles că şi colegii se neliniştesc pentru că noi, în această perioadă, încadrăm titularii, ori noi îi încadrăm cu baza de date pe care o avem în acest moment. În fiecare şcoală, părintele şi-a exprimat într-un fel dorinţa pentru o anumită religie”, a spus inspectorul şcolar general.

Camelia Tabără a declarat că ISJ e „prudent” în ceea ce priveşte crearea de noi catedre de religie.

„Aşteptăm reglementările Ministerului pentru că eu nu îi pot spune unui profesor de religie că el nu mai e titular. Şi până acum, fiecare părinte în momentul în care şi-a scris copilul în clasa pregătitoare, în momentul în care l-a înscris în clasa a IX-a a trecut că vrea să facă religie de un anumit fel. Eu, dacă am avut posibilitatea am constituit norme pentru neoprotestanţi, catolici, greco-catolici, am format aceste catedre. Noi numărăm orele după opţiunile pe care le-am înregistrat şi le avem în şcoală. Pentru catedre noi suntem prudenţi pentru că aşteptăm reglementările Ministerului, dar nici într-un caz nu îmi imaginez că un profesor titular de religie trebuie să se îngrijoreze în acest moment”, a spus Camelia Tabără.

În 23 ianuarie 2015, în Monitorul Ofi­cial, partea I, nr. 59/2015, a fost publicată motivarea Deciziei Curţii Con­sti­­tuţionale nr. 669 din 12 no­iem­brie 2014, privitoare la sta­tu­tul orei de religie.

Decizia CCR a fost publicata vineri în Monitorul Oficial, astfel cererile trebuie completate doar dacă se doreşte studierea acestei discipline. De altfel, după ce Curtea Constituţională a decis, în noiembrie anul trecut, că religia nu se va mai preda obligatoriu în şcoli, Patriarhia Română a transmis punctul său de vedere.

„Patriarhia Română ia act cu mâhnire de decizia Curţii Constituţionale a României, discriminatorie şi umilitoare pentru ora de religie. Nu comentăm acum contextul sau împrejurările în care a fost luată această decizie, ci aşteptăm publicarea motivaţiei a acestei decizii. O majoritate a Curţii Constituţionale, neprecizată încă, a cărei motivaţie urmează să o cunoaştem oficial doar după publicarea deciziei în Monitorul Oficial a shimbat jurisprudenţa existentă într-un mod surprinzător şi contrar tradiţiei constituţionale şi legislative a României de până la acest moment”, arăta atunci Patriarhia Română.

Acum, după ce CCR a publicat motivarea, Patriarhia Română a interpretat-o drept favorabilă studierii religiei în şcoli.

„Patriarhia Română în­deam­nă pe toţi cei implicaţi în asigu­ra­rea educaţiei religioase a co­pii­lor (părinţi, şcoală, parohie) să dea dovadă de ma­ximă res­pon­sabilitate şi an­ga­ja­re în acest proiect de mare va­loare spi­rituală şi culturală, ai cărui be­neficiari sunt copiii şi, impli­cit, societatea româ­neas­că în an­samblu. Ora de re­li­gie din Ro­mânia promo­vea­ză valorile uma­ne perene şi com­portamentul paşnic, într-o vreme în care în alte ţări mulţi tineri educaţi în spiritul secularismului se în­dreaptă spre mişcări extremiste, deoarece lumea secularizată in­d­i­vidualistă de azi a pierdut sim­ţul sacrului şi al comuniunii spi­rituale profunde la nivel de in­divid, familie şi societate, du­pă cum remarcă unii sociologi con­temporani. În concluzie, motivarea res­pon­sabilă, nuanţată şi echi­li­bra­tă a Curţii Constituţionale co­rec­tează orice propagandă alar­mistă şi agresivă de discreditare a orei de religie, propagandă oarecum ase­mă­nă­toare cu cea din timpul comunismului ateu. Cine se înscrie pentru a participa la ora de religie doreşte să cunoască şi să cultive valorile spirituale pe­rene în locul modelor efemere şi nu confundă liberta­tea cu vidul spiritual. Să-i învăţăm pe copii şi tineri iubirea de Dumnezeu şi de oameni pentru a creşte spiri­tual în cultura generozităţii!”, se arată într-un comunicat al BOR.