Proiect de lege privind graţierea, adoptat. Codurile penale, modificate. Doina Pană: ”O idee bună!”

Guvernul a adoptat, marţi seară, proiectul de lege privind graţierea unor pedepse, a anunţat ministrul Justiţiei, Florin Iordache. În acelaşi timp, Guvernul a adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, modificarea codurilor penale. El a precizat că acest proiect de lege privind graţierea unor pedepse va merge în procedură de urgenţă în Parlament, alături de un proiect de lege care vizează modificarea Legii privind executarea pedepselor.

Eu susțin modul în care a ales Guvernul să o facă, pentru amendarea Codului penal era urgență maximă. Orice decizie a CCR trebuie să intre în vigoare în 45 de zile și asta trebuie să facă Guvernul sau Parlamentul. Pentru că de foarte multă vreme Parlamentul n-a făcut-o, Guvernul și-a asumat acest lucru, în foarte multe instanțe de judecată sunt situații în care un anumit articol e în vigoare dar în același timp CCR l-a modificat sau l-a anulat. oricum această OUG ajunge în Parlament, dacă mai trebuie să suporte modificări se va întâmpla acolo. Guvernul a pus în legalitate ceea ce a hotărât CCR. Legat de proiectul de lege privind grațierea, o văd o idee bună, sper să fie o procedură de urgență ca să nu riscăm să intrăm în acea decizie pilot a CEDO. E bine că au fost trimise spre Parlament, unde necesită un traseu urgent. Fiecare e liber să protesteze, trăim într-o țară liberă” – deputatul Doina Pană, vicepreședinte PSD, la Digi 24

Conform Hotnews, printre politicienii care pot scăpa de dosare se numără și fostul deputat PNL Ioan Oltean. El a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în noiembrie 2015, pentru infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și trafic de influență. În iulie 2016, Iona Oltean a fost trimis în judecată într-un alt dosar, alături de Crinuța Dumitrean, fostul președinte al ANRP. În acest dosar, printre altele, procurorii anticorupție îi acuză pe cei doi de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

„Am modificat o iniţiativă a vechiului Guvern pe care am pus-o în concordanţă cu conducerea ANP, astfel încât să fie uşor aplicată. Este vorba de recursul în compensare la fiecare zece zile, pentru cei care sunt în penitenciar, cu câte o zi. La 30 de zile câştigă câte 3 zile. Am venit în completarea acestor măsuri cu alocarea unor resurse suplimentare pentru creşterea cu 50% a normei de hrană şi asigurarea implementării proiectelor de investiţii în acest an a două penitenciare cu câte 1.000 de locuri la Caracal (Olt) şi Berceni (Prahova)”, a spus Florin Iordache, potrivit news.ro.

El a susţinut că aceste proiecte de lege au fost adoptate doar pentru a „evita o hotărâre pilot la CEDO”. Pe ordinea de zi a Guvernului nu se aflau cele două proiecte privind graţierea şi modificarea codurilor penale. Florin Iordache a spus că ordinea de zi a fost suplimentată.

Potrivit OUG, incriminarea penală a abuzului în serviciu se va face doar pentru prejudicii mai mari de 200.000 de lei. Florin Iordache a spus că se menţine pragul de 200.000 de lei, dar este eliminată condiţia punerii în mişcare la plângerea prealabilă. ”La abuz în serviciu, a fost eliminată plângerea prealabilă şi s-a precizat că numai încălcările legii pentru cuantumul acela pe care noi l-am stabilit, de 200.000 de lei”, a declarat Florin Iordache, ministrul Justiţiei.

Pentru prejudiciile sub această sumă se vor întreprinde doar demersuri administrative. ”Nu este sancţionat penal. Ce este sub 200.000 de lei nu se mai sancţionează penal, se recuperează prejudiciul. Considerăm că este un cuantum rezonabil”, a apreciat Iordache. Întrebat care sunt oamenii politici care vor beneficia de aceste modificări, Iordache a răspuns: ”OUG şi proiectele de lege nu s-au făcut pentru oameni politici sau pentru persoane. S-au făcut pentru infracţiuni.”

În ce priveşte procedura de emitere a unei ordonanţe de urgenţă, ministrul Justiţiei a invocat că există deja OUG 18/2016 prin care au fost modificate şi anul trecut Codurile penale şi acum a fost folosită aceeaşi procedură pentru că Parlamentul şi Guvernul încă nu au pus în acord prevederile legale cu decizii ale Curţii Constituţionale. ”Legile le face fie Guvernul, fie Parlamentul. Eu invit Parlamentul să modifice OUG aşa cum socoteşte de cuviinţă”, a adăugat Iordache.

OUG menţine termenul de 6 luni de zile până la care pot fi făcute denunţuri privind săvârşirea unor infracţiuni.

Proiectul de lege privind graţierea unor fapte adoptat marţi seară de Guvern elimină, comparativ cu varianta iniţială, posibilitatea graţierii persoanelor care au peste 60 de ani, dar introduce graţierea parţială pentru persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, în condiţiile în care iniţial vârsta era de 5 ani. De asemenea, în actul normativ adoptat de Guvern marţi seară nu mai există prevederi referitoare la persoane diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale.Sunt exceptate de la prevederile legii persoanele care au comis infracţiuni cu violenţă şi cele care au săvârşit unele fapte de corupţie.

Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, aplicate de instanţa de judecată, prevede primul articol al legii. De asemenea, se înjumătăţesc pedepsele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate şi celor care sunt unic întreţinător de familie, având în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. Ambele situaţii trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii. În toate aceste cazuri, graţierea este condiţionată de achitarea în termen de un an de la condamnarea definitivă sau de la punere în libertate a eventualelor despăgurbiri. În cazul neachitării, graţierea este revocată. Totodată, prevederile legii referitoare la graţiere nu se aplică recidiviştilor.

Nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele care au săvârşit infracţiuni contra vieţii, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, şantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înşelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de produse toxice, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele privind combaterea terorismului, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război. Nu sunt graţiate nici persoanele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare. Cei care în decurs de 3 ani săvârşesc o nouă infracţiune execută şi restul de pedepsă.

Legea se va aplica numai faptelor comise înainte de 18 ianuarie 2017 şi intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Poziția DNA:

”Direcția Națională Anticorupție a întocmit o analiză a impactului pe care adoptarea – prin ordonanță de urgență, a modificărilor Codului penal și Codului de procedură penală – o va avea asupra dosarelor penale aflate în curs de instrumentare și în proces de judecare. Această analiză a fost făcută în condițiile în care, după transmiterea, la Ministerul Justiției, la data de 20 ianuarie 2017, a unui punct de vedere argumentat referitor la modificările propuse la Codul penal și la Codul de Procedură penală, până astăzi nu s-a conturat o perspectivă și o formă, alta decât cea inițială, în care ar urma să fie modificate cele două proiecte care, între altele, ar favoriza persoanele care de acum înainte vor săvârși fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracțiunilor de corupție. În plus, de aceste modificări vor avea de profitat și persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, intrarea lor în vigoare, chiar și pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetați sau trimiși în judecată.

1. Astfel, orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată și pedepsită; în cauzele trimise la instanță procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curții Constituționale a României în ceea ce privește această infracțiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate.

2. Orice faptă pentru care nu există plângere prealabilă depusă de partea vătămată nu va mai putea fi investigată. Dacă autorul faptei este însuși conducătorul instituției, ar trebui să formuleze plângere împotriva propriei persoane. Mai mult, plângerea prealabilă poate fi introdusă doar în termen de trei luni de când partea vătămată a cunoscut existența faptei. Spre exemplu, controalele Curții de Conturi, ale ANAF sau ale altor organisme cu atribuții de control, care vizează activitatea unei instituții din anul anterior nu mai pot determina formularea unei plângeri prealabile. Toate dosarele aflate deja pe rolul instanțelor, având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu, vor fi condiționate de formularea plângerii prealabile de către persoana vătămată. Dacă o asemenea instituție va refuza formularea plângerii, se va dispune încetarea procesului penal.

3. Pedeapsa pentru infracțiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecință scade termenul de prescripție la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese și anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripție. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcționarului în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

De exemplu, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracțiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice și 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor sunt de peste un miliard euro (1.048.341.902 euro). În prezent se află în lucru la DNA 2.151 dosare având ca obiect infracțiuni de abuz în serviciu.

În fața acestei realități, pedeapsa trebuie să fie adecvată în momentul legiferării, în momentul individualizării prin aplicarea ei de către instanță, cât si în momentul executării efective a pedepsei. Or, prin noua reglementare va fi încurajată conduita abuzivă a funcționarilor, incorectitudinea, imoralitatea, lipsa de onestitate și de probitatea a acestora în soluționarea unor drepturi și interese ale persoanelor fizice sau juridice”.