Județul Bistrița-Năsăud este unul dintre cele mai afectate de creșterea temperaturilor multi anuale, cu peste trei grade C față de secolul trecut, ceea ce are efect inclusiv asupra livezilor de pomi fructiferi unde s-au înmulțit bolile și dăunătorii, în timp ce posibilitatea de a lupta împotriva lor este tot mai redusă.
Drd. ing. Smaranda Roșu-Mareș de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița, care a făcut un studiu privind impactul schimbărilor climatice asupra combaterii bolilor și dăunătorilor din Livezi, a declarat, la o dezbatere pe această temă că Bistrița-Năsăud și Ialomița sunt județele cu cea mai mare creștere a temperaturilor multianuale.
”Față de media multianuală a temperaturilor din secolul din zona Bistrița, când era de 8,2 grade Celsius, acum avem medii de peste 10 grade Celsius sau chiar 11, ceea ce înseamnă că zona Bistrița este printre cele mai afectate din țară de creșterea temperaturilor multianuale. Conform ANM, Bistrița și Slobozia au cea mai mare creștere a temperaturilor multianuale, cu peste 3 grade Celsius. Acest lucru a dus la ploi abundente în lunile mai- iunie, însoțite de vânt puternic, de grindină uneori, urmate de perioade secetoase pe 30 de zile sau mai mult. În alți ani, cum a fost 2021, în iulie au căzut ploi abundente și au fost temperaturi mai scăzute față de alți ani. Toate acestea duc la dificultăți în prognoza momentelor critice pentru tratamente fitosanitare și fermierii tot timpul trebuie să fie atenți când să intervină. Fenomenele extreme înseamnă de multe ori furtuni, însoțite de grindină și intensificări ale vântului peste nivelul obișnuit în zonă, plus schimbările bruște de temperatură”, a spus ea.
În ce privește efectele schimbărilor climatice asupra pomilor, Smaranda Roșu-Mareș a menționat că un efect este prelungirea perioadei de vegetație, lucru care pare bun la prima vedere, însă pomii intră mai târziu în repaos vegetativ, așa încât în luna decembrie, frunzele sunt încă pe meri ceea ce înseamnă că pomii nu sunt pregătiți corespunzător pentru iarnă, iar înghețurile îi pot afecta și devin mai sensibili în speciali la boli.
De asemenea, temperaturile ridicate din vară, care se întind pe o perioadă mai lungă de timp, înseamnă și condiții climatice favorabile pentru dăunători care au o perioadă de activitate mai lungă.
Iată care sunt principalele boli și dăunători influentați de schimbările climatice:
Viermele mărului (Cydia pomonella) are o perioadă de zbor mult mai lungă. În 2004, 2005, 2005 în septembrie nu avea zbor, pe când în 2019, în septembrie, erau multe capturi în capcane. În plus a crescut și populația. Datele din 2005, 2006 au fost prelevate într-o perioadă în care SCDP avea o colaborare cu Institutul de Pomicultură din Plovdiv, Bulgaria, și a comparat datele. Graficul din 2019 al cercetătorilor bistrițeni arată cum arăta a bulgarilor în 2005, ceea ce indică faptul că s-a schimbat dinamica zborului insectelor și acum cel din țara noastră seamănă cu cel dintr-o țară sudică și mult mai caldă.
Păduchele de San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) are și el o perioadă mai lungă de zbor și de activitate a larvelor mobile, ceea ce duce la mai multe generații pe an. Inclusiv în octombrie și noiembrie au fost găsite larve pe măr.
Păduchele lânos (Eriosoma lanigerum), care a devenit o problemă în foarte multe plantații, are și el o perioadă extinsă de activitate. Indivizii se retrag mai târziu toamna în sol și revin mai devreme în coroana pomului.
Minatorii mărului, Minatoarea circulară a mărului (Leucoptera scitella) și armorată a mărului (Phylonoricter blancardella. În cazul lor, s-au redus populațiile și perioada de activitate ceea ce înseamnă că nu mai reprezintă o problemă din cauza schimbărilor climatice. Trendul a continuat în anii următori.
Rapănul este favorizat și el de condițiile de căldură și umiditate crescută. În zona României a apărut o nouă rasă de rapăn, care se manifestă inclusiv pe soiurile considerate rezistente, înfrânte de noua rasă de rapăn.
Făinarea este un patogen avantajat și el de condițiile de căldură și de perioada de vegetație extinsă a pomilor. Inclusiv în septembrie se găsesc infecții pe pomi.
Focul bacterian prezintă o variabilitate foarte mare a manifestării lui în livadă. Sunt ani în care nu se manifestă deloc, dar în 2021 și 2022 a fost un grad mare de atac, însă nu pe flori ci pe lăstari în perioada de creștere. A urmat valul doi de infecție în perioada august-septembrie, lucru mai puțin întâlnit în zona noastră.
Monilioza (Monilinia spp.) are la rândul ei condiții optime de apariție a infecțiilor în special în lunile august – septembrie.
Apariții noi în livezi
Gândacul de trandafir (Cetonia aurata) care, de regulă este o insectă polenizatoare utilă, a devenit mai nou dăunătoare în livezile de de piersic, cais și cireș. Atacă în special fructele cu pieliță mai subțire și conținut mare de zahăr în fruct.
Musculița cu aripi pătate a fructelor (Drosophilla suzukii) a fost detectată în zona Transilvaniei pentru prima dată în 2019 la SCDP Bistrița (cireș), deși anterior a fost observată doar în zona de sud și în Banat. Fiind o specie polifagă atacă cireșul, vișinul, afinul, murul, zmeurul, coacăzul, etc.
Tigrul platanului (Corythucha ciliata) este și el o apariție nouă în livezi. Fiind o specie polifagă care poate produce daune la pomi fructiferi. Atacă frunzele pomilor.
”Ce soluții sunt? În livezile existente trebuie să avem grijă de igiena culturală, ceea ce înseamnă tăierea și scoaterea materialului din livadă, îndepărtarea fructelor afectate care nu trebuie lăsate pe pomi să stea ca sursă de inoclu pentru anul următor, tratamente fitosanitare executate la timp, fertilizare de bază și foliară ca să susținem pomii în lupta contra bolilor și dăunătorilor și irigarea pentru perioade de secetă prelungită, iar în livezile nou înființate este foarte important să fie alese soiuri care au rezistență la boli și dăunători. Bine ar fi să fie folosite soiuri ameliorate”, a spus drd. Smaranda Roșu-Mareș.
O problemă gravă cu care se confruntă pomicultorii este însă aceea că politica UE este tot mai restrictivă în ce privește tratamentele fitosanitare, iar cercetarea nu reușește să obțină soiuri rezistente la boli și dăunători noi în timp record, în general fiind necesari ani buni de studii și teste.
Dacă a crescut temperatura cu 3 grade față de acum 100 de ani , poate ca ar trebui să-i lăsăm pe scandinavi să cultive mere și noi să cultivăm portocale, bumbac, etc
Văd miii de articole, din diferite domenii, în care totul este privit dintr-un singur unghi. Al producătorului, al proprietarului casei de vacanță, etc.
Alt articol : bogații trăiesc cu 10 ani mai mult decât săracii. Trebuie să facem ceva!
Poate ca săracii nu vor să mănânce ca bogații, adică ; urzici, târâțe, sa alerge 10km/ săptămână. Săracii nu vor sa nu bea o bere, să nu fumeze o țigară. Nu vor să trăiască cu 10 ani mai mult, renunțând la o mulțime de plăceri și făcând o groază de sacrificii.
Deci, nu e o problemă!
Articol: pagube de milioane din cauza inundațiilor.
Ceea ce nu se vede e ca inundațiile sunt bune, pt ca vietățile doar în perioada de inundații pot trece dintr-o mlaștină, in altă mlaștină. Ca e bine pt berze, pt cocori etc.
Alt articol:
Furtună a distrus acoperișurile;
Ceea ce nu se spune e ca furtuna revitalizează apa stătută din porturi, din golfuri din fiorduri, ca oxigenează fiordurile și dă viață.
Că copacii bolnavi sunt doborâți de vânt și devin “hoteluri pentru insecte” ciuperci, etc.
Alt articol; Multe terenuri nu sunt cultivate.
Ceea ce nu se spune, e ca e bine pentru albine, fluturi, diferitele tipuri de iarbă, pt păsări, pt oameni, pentru ca nu se stropește, nu se erbicideaza.
Clima si relieful în continuă schimbare. În peșteră Izvorul Tausoarelor sunt fosile ale unor viețuitoare marine, scoici . Deci acolo a fost cândva mare.
In Transilvania sunt multe saline, deci aici cândva a fost un ocean, o mare, după cum știți apa de mare e sărată.
Peninsula Scandinava se înalță cu 3mm pe an. Multe locuri în care cândva era port, acum nu mai sunt navigabile, pt ca portul s-a înălțat cu 90 cm în 30 de ani.
Unii zic ca datorită încălzirii globale nivelul mării va crește. Și ce dacă, lupii, vulpile căprioarele se duc câțiva metri msi încolo și nu îi afectează.
Pe berze pe lebede nu le afectează creșterea nivelului mării.
Noi vedem totul doar din punctul de vedere al omului.