În zona de câmpie a judeţului seceta îşi face deja simţită prezenţa. Ca să aibă cu ce să îşi adape vitele şi să ude prin grădini, fermierii din Sânmihaiu de Câmpie au ajuns chiar să fure noaptea apă din satele Zoreni şi Sălcuţa. Ziua nu le permit vecinii lor, apa fiind puţină, spune primarul comunei Ioan Mate.
„Fermierii din Sânmihai se duc noapte să fure apă din Zoreni şi Sălcuţa, de la hidranţi, pentru că ziua nu îi lasă cei de acolo să ia apa fiind puţină. În Sălcuţa, Zoreni, Stupini şi Brăteni am captat izvoare de coastă într-un bazin de 80.000 de litri, dar acum, fiind secetă e o problemă şi acolo. Într-un an normal, este apă suficientă. Acum nu este. Ca să se refacă rezerva de apă din sol ar trebui să plouă mult măcar de două ori pe lună, dar nu doar aşa să stropească un pic”, a spus Ioan Mate.
Chiar şi Primăria Sânmihaiu de Câmpie e obligată să care apă pentru şcoală din Zoreni şi Sălcuţa.
„Comuna Sânmihaiu de Câmpie e prinsă pe Masterplan şi sperăm să înceapă lucrările de aducţiune a apei şi la noi, însă nu cred că anul acesta. Cel mai probabil anul viitor. Unii mai au apă în fântâni, iar alţii trebuie să îşi aducă. Noi acum aducem apă din Zoreni sau din Sălcuţa pentru şcoala din Sânmihaiu de Câmpie. E foarte greu”, a mai spus primarul Ioan Mate.
Seceta îi afectează şi pe cei care cultivă pământul: „E secetă foarte mare. În toamnă a plouat şi nu s-au putut face lucrările. A îngheţat repede şi nu s-a putut ara. Aşa se face că 80% din arăturile pentru culturile de toamnă sunt făcute primăvara şi asta nu e bine deloc. Nu este umiditate în sol şi atunci vor risca fermierii să nu aibă producţia scontată, adică vor face investiţii mari şi vor obţine producţii mici la hectar. În mod cert aşa va fi”, a spus Ioan Mate.
Ioan Mate a decis anul acesta să planteze şi mai multă sfeclă de zahăr, pe 30 de hectare faţă de 20 cât a cultivat anul trecut. Zilele acestea va semăna floarea soarelui şi porumbul.
Mai taiati numa niste paduri, ca apoi vine apa singura la TISTULAS. Ma refer la padurile si muntii din vecinatatea oricarei asezari omenesti.
Padurile creaza echilibru hydric, climatic…etc. Cand sunt prea multe ploi ele acumuleaza apa si cand este seceta din solul umbrit de ele mai pot izvori firisoare de apa.
Pădurile au rolul lor în hidrologia unei zone, dar problema încălzirii climatice e mult deasupra acestei cauze. Putin are dreptate, clima se încălzește rapid. Dacă egiptenii au un singur bazin hidrografic și reușesc să hrănească 80 de milioane de cetățeni, noi o să ne descurcăm mult mai bine. Cu o singură condiție. Să ne apucăm urgent de irigat.