”Avem circa 100 de ocoale silvice în AAP, din 140 care funcţionează la nivel naţional. Am luptat cot la cot cu ministrul Doina Pană pentru noul Cod Silvic, este lucrat în proprţie foarte mare de specialişti, doamna ministru a avut inspiraţia să adune toţi actorii din sectorul silvic şi să lucreze, este singurul ministru care a procedat aşa. Este poate cea mai bună variantă de Cod de după Revoluţie, rezolvă foarte multe probleme legate de micile proprietăţi, de mediu, de amenajamente, de favorizarea dezvoltării locale prin prelucrarea locală a lemnului şi multe altele. Doamna ministru s-a bătut să promoveze acest Cod pe care noi l-am făcut în proporţie mare. Avem nevoie de acest Cod Silvic. S-a promovat acest ”Radar al pădurii” şi efectele, dacă mergem pe drum, le şi vedem clar, nu mai curg transporturile de lemne”, a spus la Bistriţa, într-o conferinţă de presă, Gabriel Stanciu.
El a vorbit şi despre Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, fiind total nemulţumit de alocările financiare. ”Cuprinde doi piloni. Pilonul 1 sunt plăţile directe, acele subvenţii pe care le primesc agricultorii, 10,5 miliarde euro, iar pilonul doi – 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurală, agricultură-silvicultură. Prin PNDR s-au alocat 300 de milioane pentru sectorul silvic din 18,5 miliarde, considerăm că sectorul silvic pe următorii şapte ani nu are niciun fel de finanţare. Am ridicat problema pe toate canalele posibile. Autoritatea de Managemt e Ministerul Agiculturii, toţi banii au mers pe agricultură. Şi spunem că vrem să împădurim 2 milioane de hectare, când în 24 de ani am reuşit să împădurim în afara fondului forestier 40.000 de hectare. Faceţi un calcul, 2 milioane în cât timp vom putea, în condiţiile în care nu s-au alocat fonduri. Este profund nedrept şi vom vedea dacă în ultimul ceas, pentru că nu s-a semnat încă PNDR în formă definitivă, dacă putem schimba ceva, cu implicarea doamnei ministru Pană bineînţeles. Solicitarea noastră este de 3,5 miliarde de euro, sumă fundamentată pe strategia naţională forestieră, s-a mers pe minim. Suma cuprinde toată gama de probleme forestiere: reţea de drumuri forestiere, împăduriri, corectare torenţi, achiziţia utilajelor prietenoase cu mediul şi multe altele”, a afirmat Stanciu.
Preşedintele AAP a adăugat că ”e mai rău ca pe vremea comuniştilor”. ”Pe zona de munte, subvenţia pe teren ajunge către 400 de euro. În condiţiile astea, niciun agricultor nu va vrea să-şi împădurească terenul, el nu face practic nimic şi primeşte 400 de euro. Actualmente, pădurile nu primesc nimic în afară de obligaţii şi restricţii. Vorbim că ne interează pădurile şi vrem să le protejăm, dar nu alocăm bani. Trebuie făcut ceva şi pentru oameni, trebuie venit cu nişte compensaţii financiare pentru restricţiile impuse. Avem zone în parc naţional în care n-ai voie să te atingi de nimic, deci n-ai niciun venit, plus că trebuie să-şi faci amenajament, să plăteşti administrare silvică, asta înseamnă costuri. Cum mai vorbim de retrocedarea unei păduri când de fapt ai pus un bir pe proprietarul respectiv? Nu i-ai retrocedat nimic, e mai rău ca pe vremea comuniştilor, cel puţin atunci ţi-a luat pădurea şi nu ţi-a pus niciun bir. Acum eu aşa simt, că e o batjocură la adresa sectorului silvic. O soluţie pentru finanţarea proprietarilor ar fi valorificarea creditelor de carbon, lucru trecut în Codul Silvic. Ar fi bine ca proprietarul să aibă acces pe piaţa bursei carbonului”, a comentat el.
Preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), care reprezintă interesele a peste 7.000 de agenţi economici, Nicolae Țucunel, a menţionat că a venit timpul ca răul să fie tăiat de la rădăcină.
”Apreciem apropierea produsă între minister şi organizaţiile cu activitate în domeniul forestier. Sperăm ca acest mod de lucru să fie păstrat. Suntem adepţii regulilor, simţim şi noi că e nevoie de a elimina prin reguli orice tentaţie de sustragere de material lemnos. A venit timpul ca lucrurile să fie tăiate de la rădăcină. Susţinem promovarea Codului Silvic şi avem rugămintea ca într-un timp scurt să fie elaboreat regulamentul de vânzare a masei lemnoase, unitar, şi regulamentul de atestare a agenţilor economici astfel încât să nu poată intra în pădure oricine doreşte. Facem asemănare cu Colegiul Arhitecţilor sau al Medicilor”, a spus el.
Adaugă comentariu