Numărul de urși bruni a crescut în Bistrița-Năsăud cu aproape o sută față de anul trecut și au dat mari bătăi de cap în special crescătorilor de animale din județ atacați de nu mai puțin de 56 de ori, dar puțini vor fi despăgubiți, a spus Sever Roman, directorul Agenției pentru Protecția Mediului Bistrița-Năsăud.
”Dacă în 2021 aveam în județ 797 de exemplare de urs brun, anul acesta, în primăvară, am evaluat 879 de exemplare. În ce privește lupii, anul trecut am numărat 258 de exemplare, iar anul acesta au fost numărați 267 de către cei 25 de gestionari de pe cele 45 de fonduri de vânătoare”, a declarat Roman.
Până la jumătatea lunii septembrie, APM Bistrița-Năsăud a fost solicitată să participe la 91 de comisii de evaluarea pagubelor produse de animale sălbatice.
”Am participat împreună cu Garda Forestieră și cu reprezentanții primăriilor la 56 de comisii pentru evaluarea pagubelor produse de urși, 22 de mistreți și 8 de lupi. Practic, avem oameni care aproape în fiecare zi se deplasează în județ să constate pagubele produse de animale sălbatice. Unii dintre fermieri vor primi despăgubiri de la Ministerul Mediului, însă cei mai mulți nu îndeplinesc condițiile din Hotărârea de Guvern 1678/2009 ca să primească aceste despăgubiri. Ori nu sunt menționați în Registrul Agricol cu terenurile, ori că nu au notificat gestionarii fondurilor de vânătoare să realizeze acțiuni de îndepărtare a animalelor sălbatice, ori nu au făcut dovada împrejmuirii și protejării terenurilor respective pe care s-au produs pagubele, ori că animalele atacate au fost supravegheate corespunzător. Toate aceste lucruri nu îi califică să primească despăgubiri, dar au fost și multe situații în care statul român, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a plătit sume importante pentru despăgubirea pentru cei afectați de aceste animalele sălbatice”, a spus Sever Roman.
Potrivit sursei citate, urșii au atacat vaci, au luat viței, porci sau au dat iama în porumb, iar mistreții au scurmat terenuri cultivate cu cartofi și porumb în majoritatea comunelor județului.
Ursul brun este răspândit într-o mare măsură și în America de Nord (Alaska, Canada), cât și în Rusia, unde există cea mai mare populație (120.000). Alte subspcii se găsesc în China, Mongolia, Transcaucazia și Iran.
În România, se găsește subspecia Ursus arctos arctos. Până în prima jumătate a sec. XIX se găsea în întreaga țară, din Delta Dunării până în Carpați. Din păcate, a fost exterminat din zonele de câmpie, pentru a nu împiedica agricultura extensivă și creșterea extensivă a vitelor, pescuitul extensiv și alte practici similare din secolul XIX.
Cu toate că este retras în Carpați, ursul își găsește în România cel mai prielnic adăpost din Europa. Ursul brun trăiește de-a lungul lanțului carpatic, mai ales printre stânci, unde își poate crea bârlogul. Fiind un animal puternic, poate parcurge chiar și 150 de kilometri într-o singură zi și se bazează pe auz și miros.
În anul 2008, în România existau aprox. 7.500 de urși bruni. În decembrie 2010, în România existau cca. 6.000 de urși bruni, adică 40% din totalul celor existenți în Uniunea Europeană.
Povești cu pești. Cică în 2021 aveam 797 exemplare și anul acesta în primăvară am evaluat 879 de exemplare. Metoda: + 10% raportări la partid. Primul vânător al județului a simțit că e momentul și că are din nou sprijin la stăpânire să dea drumul la pușcat trofee. 82 plus față de anul trecut nu sunt aproape 100. 82 sunt cu aproape 20% mai puțin decât 100 dar am înțeles unde bateți. Lupii i-ați numărat, urșii i-ați evaluat. Ăștia pe care i-ați evaluat nu trec și în Mureș? Îi evaluează și ei?
Tot teritoriul țării e împărțit între noii stăpâni feudali ai țării în „fonduri de vânătoare”. APM își bazează activitatea pe evaluările prădătorilor. Așa e țara. Dacă îți trăsnește prin cap s-o tai prin păduri sau pe pășuni la plimbare pe jos sau cu bicicleta, poți fi oricând culcat la pământ definitiv cu un glonț în cap că asociațiile de vânătoare fac legea în teritoriu pentru un pumn de boieri cu arme, jeep-uri și argați tocmiți. A lor e țara.
Cum ar fi fost să fie împărțită averea comună a țării, teritoriul, unor asociații de protecția mediului, în fonduri de protecția mediului în care activitatea să fie organizată de iubitori ai mediului? Frumos zic eu! Atunci am fi putut avea încredere și în evaluarea populațiilor de carnivore mari. Așa însă, cu „lupul” paznic la faună… s-avem pardon!
APM din păcate servește interesele acestor mari prădători a căror supremă distracție e să omoare animale nevinovate și să grohăie după aceea la chefuri stropite cu mult alcool punând la cale afaceri pe bani publici în jurul grătarelor fumegânde, în acompaniament de manele și așteptați de folcloriste de ocazie prin sălașuri de taină înainte de a ajunge pe la casele lor.
Ce e cu prevederile absurde care împiedică acordarea despăgubirilor?! Cum adică să fie proprietarul obligat să notifice gestionarul fondului de vânătoare? Ce-i prostia asta? Dacă APM ar fi avut alte interese decât să protejeze interesele vânătorilor și a protipendadei politice ar fi făcut propuneri de modificare a legii astfel încât oamenii să fie protejați cu adevărat și despăgubiți în mod just și ar fi avut specialiști pentru asta. Pagubele făcute de animalele sălbatice sunt ușor de constat și toți cei care au avut de suferit trebuie despăgubiți, rapid în baza unei proceduri simple. Fără notificări, mențiuni șcl.
După ce i-ai despăgubit pe proprietari n-au decât să facă notificări slujbașii statului unii la alții să intervină cu poliția, pompierii, jandarmeria, protecția plantelor, ansvsa, ajps, ajpis, apia, protectia apelor, armata, marina militară și flota de helicoptere să sperie cârtițele, nevăstuicile, ciorile și șoarecii de câmp.
Poate ne spune directorul APM câți cocoși de munte vor fi împușcați în toamna asta în județul Bistrița-Năsăud, de către cine și cu ce au greșit aceștia pentru a fi sacrificați? Ce agricultori au reclamat, căror fonduri de vânătoare și pentru ce daune? Cum protejăm mediul împușcând cocoșii de munte? Sau e vorba doar despre fuduliile acelorași potentați care doar așa pot să se mai dea cocoși?
Ministerul Mediului a emis săptămâna trecută un proiect de Ordin privind aprobarea cotelor de recoltă pentru specia cocoș de munte (Tetrao Urogallus), pentru perioada 10 septembrie – 30 noiembrie 2022. Conform ordinului „cota de recoltare” este de 239 de cocoși de munte. O rușine!!! Agen Green a inițiat o petiție de protest pe internet ca urmare a publicării ordinului, cerând demisia ministrului. În acest context, APM-ul a scos din nou ursul la plimbare ca să justifice cocoșiada de toamnă.
Lasă Gică că te rezolvă Hârjoabă, liderul A.U.R. local cu care ești unit în cujet și simțire! Tocmai a anunțat că se pornește la București cu pușca să rezolve problema cu coaliția.
Pe primul loc este omul