De Ziua Drapelului Național, în Piața Centrală din Bistrița, la statuia poetului Andrei Mureșanu, a avut loc un ceremonial militar și religios la care au luat parte o serie de oficialități.
Ceremonia a cuprins acordarea onorului militar, salutul Drapelului de Luptă, primirea, binecuvântarea și înălțarea Drapelului Național pe catarg concomitent cu intonarea Imnului Național al României, defilarea gărzii de onoare.
În prealabil, tricolorul, care fusese dat jos de pe catarg cu o seară înainte, a fost sfințit în Biserica Protopopiatului Ortodox de la Coroana și adus în procesiune în Piața Centrală.
”Cinstim într-un mod solemn unul dintre cele mai puternice simboluri naționale, cu siguranță cel mai vechi, alături de imn, stemă, Ziua Națională. Istoria tricolorului se pierde în negura veacurilor. Mihai Viteazul a folosit aceste culori în documentele oficiale, pe scut sau pe stemă. Tricolorul a fost adoptat pentru prima dată în mod oficial, ca și drapel de luptă, în Țara Românească în 1834, dar a intrat în conștiința națională a românilor din toate provinciile în 1848, anul revoluției pașoptiste. Între 1859 și 1866, tricolorul a fost stindardul Principatelor Unite. În prima Constituție, din 1866, se stipulează: culorile Principatelor Unite vor fi albastru, galben, roșu. Simbolistica acestor culori este legată de momentul revoluționar de la 1821, condus de Tudor Vladimirescu. Albastru – libertatea, necuprinsul cerului, galben – dreptatea, bogăția, accesibilă tuturor, roșu – frăția, ideea de neam, de legătură între toți fiii aceluiași popor. Dorobanții au luptat sub tricolor în Războiul pentru Independență din 1877, sub tricolor au luptat țăranii soldați în Primul Război Mondial, Unirea s-a făcut sub tricolor în 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, sub tricolor au luptat soldații români atât în est cât și în vest, tricolorul a fost simbolul Revoluției din decembrie 1989, tricolorul s-a înălțat onorându-i pe sportivii români care au obținut atâtea medalii strălucite, tricolorul i-a însoțit pe ostașii noștri peste tot în lume, acolo unde au plecat să asigure pacea.
Pentru cei mai mulți cetățeni ai acestei planete, roșu, galben și albastru sunt simple culori, pentru noi roșu, galben și albastru reprezintă România, cu trecutul ei glorios, cu prezentul ei plin de provocări și cu un viitor pe care ni-l dorim plin de lumină. Sub tricolor suntem mai puternici, mai curajoși, mai destoinici. Dumnezeu să binecuvânteze acest oraș, țara noastră și pe români oriunde s-ar afla! La mulți ani sub tricolor, Românie eternă!”, a spus primarul Ioan Turc în discursul său.
Ziua Drapelului Naţional a fost proclamată prin Legea nr. 96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an în data de 26 iunie. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat că tricolorul – roşu, galben şi albastru – va fi steagul naţional al tuturor românilor. Cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, iar cifra trei este numărul perfect.
Foarte interesant cum doar primarul a mai ramas interesat de drapel, prefect nu, Radu Moldovan sau altcineva de la CJ, nu.
Oare la ce chermeze erau dusi cu totii de au chiulit de sub tricolor?
Oricum, daca veneau, nu mai aveau nimic de cuvântat dupa lectia de retorica si de istorie pe care a oferit-o Ioan Turc in discursul lui.
Cand duci la primar, leo?
Motto:
„Cu Dumnezeu de-acum ‘nainte,
Munteni și Moldoveni și Moți,
Un drum avem peste morminte,
Un steag ne-acoperă pe toți.
Când îl privesc cu-nfiorare,
El nu e-nșelător miraj,
E steagul nostru, steagul care
A fluturat în vânt la Blaj.”
(Cântec patriotic- Veniți români, să cerem dreptul)
Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționată lozinca: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. In impresionanta Adunare de la Blaj, din 3/15 mai, 1848 s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române, având imprimată inscriptia „Virtutea Romană Renăscută”.
Am făcut aceste precizări având în vedere că la finalul lunii mai a fost adoptată și ulterior promulgată Legea 176/2023 care modifica legea 76/1994 și care a intrat in vigoare vineri, 23 iunie, 2023.
Legea prevede ca pe drapelul României sa nu poată fi trecute alte inscripții cu excepția stemei de stat, sau cele adoptate prin reglementarile militare iar lângă drapel sa poata fi arborat doar steagul Uniunii Europene și cel al NATO, nu doar cel al Comisiei Europene, cum era prevăzut până acum.