Oraşul Bistriţa a participat la ediţia din acest an a proiectului pilot intitulat generic „Audit urban”, implementat de Comisia Europeană, proiect ce are ca scop evaluarea calităţii vieţii în oraşele europene. Până în prezent au fost derulate mai multe ediţii ale acestui proiect, ultimul fiind „Audit urban VII”,perioada septembrie 2016 – august 2018, prin care s-au colectat date pentru anii 2015-2016.
Scopul proiectului a fost de a disponibiliza spre analiză comparativă informaţii statistice cu privire la calitatea vieţii în oraşele europene selectate, pentru un număr de variabile din cele mai importante domenii statistice.
Din România s-au colectat date de la 35 de oraşe şi/saumunicipii precum şi o parte dintre comunele limitrofe, Bistriţa numărându-se printre ele.
Potrivit studiului, între 2013 şi 2016 populaţia totală (după domiciliu) a României s-a diminuat cu 0,6%. În 29 de oraşe din România din cele 35 auditate populaţia totală s-a diminuat între 2013 şi 2016.
Cele 6 oraşe care au înregistrat creşteri ale populaţiei sunt: Iaşi, Bistriţa, Suceava, Bacău, Alba Iulia şi Cluj-Napoca.
Potrivit studiului realizat de Direcţia Regională de Statistică Bistriţa-Năsăud, municipiul Bistriţa se situează pe locul al doilea ca creştere a populaţiei totale, între 2013 şi 2016, după Iaşi.
Populaţia din zonele urbane funcţionale, exclusiv municipiul Bucureşti, reprezintă aproximativ 30% din populaţia României. Populaţia totală a înregistrat creşteri între 2013 şi 2016 doar în 9 din cele 35 de zone urbane funcţionale auditate.
Zona urbană funcţională a Bistriţei a înregistrat un plus de 1,4%, situându-se pe locul 6 ca creştere a populaţiei în intervalul 2013-2016, între zonele urbane funcţionale cercetate.
Zona urbană funcţională Bistriţa (cuprinzând municipiul Bistriţa şi comunele Budacu de Jos, Cetate, Livezile şi Şieu Măgheruş) reprezenta în 2016 o treime din populaţia totală a judeţului Bistriţa-Năsăud.
Populaţia tânără a Bistriţei (grupa de vârstă 0-19 ani a crescut ca pondere în totalul populaţiei de la 19,5% în 2013 la 19,6% în 2016, populaţia adultă (20-64 de ani) a scăzut în acelaşi interval de timp în Bistriţa de la 72% la 70%,menţinându-se peste media naţională a ponderii.
Ponderea populaţiei vârstnice (peste 65 de ani) a crescut în Bistriţa de la 8,5% în 2013 la 10,4% în 2016. Între 2013 şi 2016 ponderea populaţiei vârstnice a Bistriţei a rămas constant mult sub media naţională a acesteia.
În anul 2013, rata de dependenţă de vârstă totală era în municipiul Bistriţa 39,7 persoane dependente la 100 de persoane adulte fiind cu 27,3% mai mică decât media naţională. Rata dedependenţă a tinerilor era cu 12,6% mai mică, iar rata de dependenţă a vârstnicilor cu 46,4% mai mică decât media naţională. Între 2013 şi 2016, creşterea ratei de dependenţă de vârstă totală a fost în Bistriţa de 8,16% faţă de 2,71%, creşterea medie naţională.
Creşterea numărului de locuinţe între 2013 şi 2016 a fost de 1,5% la nivel naţional, de 2,3% în municipiul Bistriţa şi de 2,4% în zona urbană funcţională a Bistriţei. Suprafaţa locuibilă a crescut în Bistriţa cu 3% în 2016 faţă de 2013. Suprafaţa medie a unei locuinţe în 2016 pe municipiul Bistriţa era de aproape 51 mp, faţă de 47,39 mp în medie pe România.
Numărul copiilorîn vărstă de 0 – 4 ani este în scădere pe România. Diminuarea acestuia între 2013 şi 2016 a fost de 4,3%. În municipiul Bistriţa numărul copiilor între 0 şi 4 ani a crescut uşor între 2013 şi 2016. Gradul de cuprindere în creşe şi grădiniţe a copiilor de 0 – 4 ani în Bistriţa a avut valoarea maximă de 47,6% în 2014 scăzând la 41,4% în 2016. În tot intervalul 2013-2016 gradul de cuprindere în creşe şi grădiniţe a copiilor de 0– 4 ani a fost în Bistriţa mult superior mediei naţionale.
Municipiul Bistriţa s-a consacrat ca „centru universitar” începând din anul 1997 cu 20 de studenţi. Creşterea numărului studenţilor din Bistriţa între 2013 şi 2016 (13,1%) este mult inferioară creşterii medii la nivel naţional (22,7%).
Deşi capacitatea turistică a municipiului Bistriţa a scăzut între 2013 şi 2016 cu aproape 10%,activitatea turistică propriu-zisă exprimată de numărul total de înnoptări a crescut în aceeaşi perioadă cu peste 48% (+17,3% faţă de media naţională a creşterii numărului de înnoptări).
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Bistriţa-Năsăud, foto credit: Albert Gavrilă
Creșterea numărului de locuitori in Bistrița este mai mult statistic,decât real.Mai concret in Bistrița figurează apartamente,garsoniere in care ,,locuiesc ” 250-300 de persoane.Mai concret e vorba de persoane din Republica Moldova care aveau nevoie de un domiciliu (fictiv) să poată obtine cetățenia si apoi pașaport românesc pentru a putea pleca in alte tări UE fără viză.La INS ,de unde au fost obtinute date,Bistrița figurează cu peste 90 000 de locuitori,in realitate sunt aprox. 78 000.In plus sunt acei bistriteni plecați de multi ani si care din păcate nu se vor mai întoarce niciodată,dat figurează statistic in Bistrița.
PĂREREA MEA !
Mai nou se falsifica pana si statisticile , ca sa dea bine la PSD . Cele 4 comune ( Budacu de Jos , Cetate , Livezile si Sieu Magherus ) sunt UAT-uri independente deci nu au nici o treaba cu datele statistice ale municipiului . La recensamantul din 2002 Bistrita avea 87.000 de locuitori , la cel din 2011 avea 72.000 de locuitori , deci un sfert din populatia judetului . Judetul avea in 2002 – 315.000 de locuitori iar in 2011 avea 277.900 de locuitori . Suntem al 8-lea judet pe tara , de la coada , ca numar de populatie .
Nea Ovidiu, banuiesc ca daca orasul nu crestea din punct de vedere demografic, nu veneau atatea lanturi de magazine la noi. Ei au studii de piata care le spun daca se merita sau nu sa investeasca in deschiderea unui magazin in respectiva locatie. Eu cred ca populatia municipiului e in jur la 100.000 de persoane acum in 2018.. Nu e rau sa ne dezvoltam, e mai rau cand o parte din locuitori desconsidera total orasul in care au crescut sau mai mult, daca va uitati pe paginile de FB ale ziarelor locale, isi dau cam mult u parerea cei care nu sunt locuitori ai orasului. Sarbatori Fericite !