Actualitate

Ziua Imnului Național. Ce lecție de istorie a ținut primarul Crețu (FOTO-VIDEO)

La statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală a avut loc un ceremonial militar-religios dedicat Zilei Imnului Național, la care au participat prefectul Ovidiu Frenț, primarul Ovidiu Crețu, vicepreședintele CJ Alexandru Pugna, viceprimarii Cristian Niculae și Gelu Muthi, subprefectul Terente Ciui, locţiitorul comandantului Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, colonel Ioan Cristurean, parlamentarii Stelian Dolha și Cristian Florian, consilierii județeni Robert Sighiartău, Eugen Curteanu, Doris Moldovan și Emil Neia Lăcătuș, șefi de instituții, dar și membrii ansamblurilor participante la Festivalul internațional ”Nunta Zamfirei”.

1 ziua imnului national 16 2 ziua imnului national 16 3 ziua imnului national 16 4 ziua imnului national 16

Ceremonia publică a cuprins acordarea onorului militar, binecuvântare şi rugăciune pentru poporul român, alocuţiunea primarului Ovidiu Crețu, intonarea Imnului Naţional al României, defilarea gărzii de onoare.

Primarul Ovidiu Crețu a vorbit despre însemnătatea Imnului Național, cu referiri la toate imnurile pe care le-a avut România în istoria sa, fiecare astfel de referire fiind însoțită de fragmente audio cu imnul respectiv.

”Cele opt formații venite din mai multe țări la ”Nunta Zamfirei” participă la ceremonial și aduc un semn de respect pentru români, pentru imnul nostru, o melodie menită să ne simtă mai patrioți ca de obicei. Imnul României are o istorie de peste 150 de ani, din 1862 când a fost compus cel intitulat ”Marș triumfal” și până în prezent România a vut șase imnuri. Toți cei care au venit la putere au schimbat Ziua Națională, însemnele țării și au adoptat un alt imn. Să ni le reamintim, sunt pagini din istoria noastră, chiar dacă nu ne putem mândri cu unele dintre ele. Primul a apărut în 1862, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Compozitorul Eduard Hübsch a câștigat un concurs public cu piesa „Marş triumfal şi primirea steagului şi a Măriei Sale Prinţul Domnitor”. Melodia nu a avut versuri. În 1881, Vasile Alecsandri compune textul pentru Imnul Regal Român, intonat prima dată în 1884, la încoronoarea Regelui Carol. În 1948, odată cu instalarea regimului comunist, a fost instituit Imnul ”Zdrobite cătușe”, o melodie cu versuri de propagandă, în care era preaslăvită Republica Populară și prietenia cu poporul rus eliberator. Versuri – Aurel Baranga, muzică – Matei Socor. În 1953, în plină sovietizare, imnul a devenit ”Te slăvim, Românie!”, pe versurile lui Eugen Frunză şi Dan Deşliu şi muzica lui Matei Socor. Partidul a hotărât ca românii să se bucure adânc de faptul că armata rusă era încă în țară, elitele erau în închisoare iar libertatea de expresie era o amintire interzisă. În 1975, imnul a fost din nou schimbat, cu ”Pe-al nostru steag e scris unire”. Regimul comunist renunțase la atașamentul față de sovietici. Melodia a devenit ulterior Imnul Național al Albaniei, autor Ciprian Porumbescu. În 1977 noul imn a devenit ”Trei culori”, intonat până în 1989. Versurile originale aparțin lui Ciprian Porumescu, dar ele au fost mutilate pentru a se potrivi aspirațiilor comuniste ale vremii. Adevărat arc peste decenii, ”Deșteaptă-te române” a devenit simbolul național după 1989. Bistrița a primit și supranumele de oraș al imnului național, Andrei Mureșanu fiind născut aici”, a spus Ovidiu Crețu.

5 ziua imnului national 16 6 ziua imnului national 16 7 ziua imnului national 16 8 ziua imnului national 16

Pe Facebook, președintele CJ Radu Moldovan a transmis: ”Astăzi este o zi importantă pentru toți românii din țară și de pretutindeni, este o zi în ne aducem aminte de jertfele și faptele eroice săvârșite de înaintașii noștri. Imnul Național ,,Deșteaptă-te române” a fost motivația pentru toți românii care au luptat pentru ca România să fie o țară independentă și puternică. Este o mândrie pentru toți bistrițenii că scriitorul imnului național, Andrei Mureșanu, este și el de asemenea bistrițean și ardelean, iar versurile lui însumează iubirea de țară, de familie și de credință. Vă doresc ca astăzi de Ziua Imnului Național să aducem în inimile noastre iubirea de țară și de neam, și să însușim aceste valori și urmașilor noștri.

Și consilierul județean Doris Moldovan a postat pe Facebook: ”Este Ziua Imnului Naţional, simbol al legăturii cu trecutul şi cu valorile noastre fundamentale, un îndemn adresat nouă, de a rămâne mereu uniți, demni, puternici și solidari. Noi bistrițenii, ne simțim onorați pentru că municipiul Bistriţa este şi „Oraşul Imnului Naţional”, iar la fiecare intonare a acestuia, în sufletul nostru se naște un sentiment de mândrie, de apartenență, de emoție”.

AICI PUTEȚI VEDEA MAI MULTE IMAGINI

Începând din 1848, ”Deşteaptă-te, române!” i-a călăuzit pe români în momente importante ale istoriei, precum Războiul de independenţă, primul şi al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detaşat de alianţa cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaţilor, acest imn a fost cântat în mod spontan şi emis pe toate staţiile radio. Imediat după instaurarea dictaturii comuniste la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice, ”Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, intonarea sau fredonarea sar fiind pedepsită cu ani grei de închisoare. Din anii 1970, melodia a putut fi din nou cântată, dar fără versurile originale. În 22 decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost cântat pe străzi, fiind instituit apoi drept Imn Naţional.

Poemul ”Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, redactat şi publicat în timpul Revoluţiei de la 1848, a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni. Anton Pann este creditat ca autor al muzicii imnului, dar melodia pe care Andrei Mureşanu a pus versurile sale avea o largă circulaţie în epocă şi nu i se cunoaşte cu certitudine autorul. Andrei Mureşanu s-a născut la 16 noiembrie 1816, în Bistriţa.

11 comentarii

  • Despre Andrei Muresanu se spune ca a fost poetul care a scris multe versuri, dar o singura poezie “Desteapta-te romane” care a devenit in prezent imnul national. Nici muzica nu apartine lui Anton Pan, asa cum s-a crezut, fiind vorba de un cantec religios,o priceasna, intitulata „Din sanul maicii mele”. Dupa unele informatii, George Ucenescu, un cantaret de la biserica Sf. Nicolae din Schei, ar fi fost cel care ar fi intonat-o la cererea poetului care cauta o melodie pentru versurile sale. Prin urmare, pentru prima data cantecul “Desteapta-te romane” a fost intonat in Scheii Brasovului.
    Vezi: http://www.rasunetul.ro/andrei-muresanu-poetul-cu-suflet-de-foc

  • Nu stiu de la cine a primit Bistrița și supranumele de oraș al imnului național, asa cum sustine Ovidiu Crețu.
    Pana una-alta, Braşovul va avea un monument închinat Imnului Naţional, dar a pornit şi demnersurile necesare pentru restabilirea adevărului istoric care spune că «Deşteaptă-te Române» este un cîntec compus de George Ucenescu şi s-a cîntat prima oară în curtea preotului Bonifatie Pitiş din Şchei „Imnul Naţional de astăzi, «Deşteaptă-te Române», nu s-a cîntat prima oară nici la Rîmnicu-Vâlcea în Zăvoi, nici la Bistriţa, oraşe la intrarea cărora scrie că sînt oraşe ale Imnului Naţional, ci aici, la Braşov, în Şchei, în curtea preotului paroh de la Biserica Sfînta Treime Pe Tocile, Bonifatie Pitiş. melodia este creaţia lui George Ucenescu“, a amintit preot profesor dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului, sîmbără seara, la Biserica Sfînta Treime Pe Tocile unde, după slujba de Maslu de Obşte, săvîrşită de un sobor de preoţi de la bisericile din Braşov, a avut loc o manifestare de suflet dedicată imnului. Preotul profesor aminteşte că, de peste 30 de ani, vorbeşte despre aceste adevăruri istorice. Există şi un document, aflat astăzi la Academia Română, în care George Ucenescu însuşi povesteşte cum s-a născut „Deşteaptă-te Române“. Şi totuşi, corecţia necesară legată de geneza imnului nu s-a făcut. Acum, la iniţiativa „Ordinului Suveran al Sfintei Fecioare Maria“, Mitropolia Ardealului, Protopopiatul Brasov al Bisericii Ortodoxe Române şi Parohiei „Sfînta Treime“ din Scheii Brasovului, cu susţinerea autorităţilor locale, Braşovul va avea un monument închinat Imnului Naţional şi odată cu această lucrare se vor face şi demersurile pentru restabilirea adevărului istoric.

    • Imnul are două componente: textul și muzica. Textul este gândit de marele pașoptist Andrei Mureșanu care s-a născut la Bistrița, acesta fiind și motivul pentru care Bistrița este un oraș al Imnului Național. În ceea ce privește muzica, linia melodică aici este într-adevăr o întreagă discuție, și eu cred că muzica provine defapt dintr-o cântare religioasă care se numește „Din sânul maicii mele”, mai departe detalii nu cunosc probabil este vorba de acel George Ucenescu de care amintiți dumneavoastră…

  • Pentru cei care nu stiu Andrei Muresanu a fost preot greco catolic… daca era ortodox era amintit dar daca a fost greco catolic nu se mai aminteste…. oare de ce face acest lucru???? nu este voi sa se spuna si sa stie si altii?????

  • Patrioti de fatada, care nu pierd nici un eveniment de acest gen de a iesi in fata pentru a fi filmati. Patriotismul consta in iubirea adevarata fata de patrie, popor,simboluri nationale, istorie, familie. Consta in ceea ce fiecare individ face in viata de zi cu zi, in familie, la locul de munca , in societate. Patriotismul se simte, domnilor politicieni si se exprima prin fapte nu prin discursuri patriotarde. De ce nu ati spus nimic, cand s-a interzis prin lege aducerea aminte a unor patrioti de mii de ori mai mari decat voi, precum Zelea Codreanu, Antonescu sau Ceausescu? De ce romanii sunt considerati zerouri la ei in tara, iar minoritarii – in special tiganii-au drepturi si nu obligatii? De ce nu flutura un tricolor mare pe sediul Garii Bistrita, dar ati montat o placa comemoriala despre evreii deportati, chiar daca nu s-a elucidat acest caz istoric? De ce ascundeti statuile marilor romani, Cuza sau Iancu prin parcuri mici, punand in marile piete simboluri execrabile precum celebra lumanare, struti, oua si mere? Istoria pedepseste intotdeauna mandria, minciuna si incompetenta domnilor politicieni!

  • „Deșteaptă-te române” nu i-a însuflețit doar pe pașoptiști, ci și pe muncitorii brașoveni din 15 Noiembrie 1987, care au avut curajul să-l cânte pe străzi, deși era interzis. Cu doi ani înainte de Revoluţia din Decembrie ’89.

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.