Actualitate

Câţi bistriţeni au cerut pensii internaţionale. De ce nu le-au primit toţi

Bistriţenii care lucrează sau au lucrat atât în România, cât şi într-unul sau mai multe state membre ale UE pot solicita pensie internaţională, plata urmând să fie făcută în statul de domiciliu. La stabilirea pensiei internaţionale se ia în considerare atât perioada lucrată în România, cât şi perioada de asigurare realizată într-un alt stat membru, drepturile de pensie fiind calculate de fiecare dintre cele două state implicate, proporţional cu perioada de asigurare realizată de solicitant pe teritoriul lor.

În cursul acestui an, nu mai puţin de 454 de persoane au cerut CJP Bistriţa-Năsăud să le calculeze drepturile, însă angajaţii instituţiei nu au reuşit să soluţioneze favorabil decât 404 dosare.

Directorul CJP, Sanda Alina Vişan a explicat că 50 de dosare au rămas nesoluţionate în termenul legal fiindcă  lipseau anumite documente (carnet de muncă, adeverinţe etc.) doveditoare ale vechimii în muncă realizate în România, unele informaţii erau incomplete, dar lipseau şi coordonatele de identificare a deținătorilor de arhive a societăților desființate în România pentru a începe procedura de reconstituire a stagiilor de cotizare realizate în România.

„În cazul dosarelor de invaliditate, încadrarea în grad de invaliditate este de lungă durată, deoarece formularul E213 trebuie tradus și ulterior înaintat către Comisiile de expertiză medicală. Un alt motiv este acela că CJP Bistriţa-Năsăud are personal insuficient la Compartimentul pensii internaționale, iar acesta are parte de o comunicare anevoioasă cu beneficiarii domiciliați în alte state. Pentru fiecare dosar incomplet, compartimentul a făcut cel puțin un demers în vederea completării lui”, a spus Vişan.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, România a pus în aplicare prevederile comunitare în materie de coordonare a sistemelor de securitate socială, facilitând libera circulaţie a persoanelor. Regulamentele vizează cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, după cum urmează: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Islanda, Norvegia, Liechstenstein, Elveţia. De asemenea, România a încheiat şi aplică acorduri bilaterale în domeniul securităţii sociale cu Canada, Turcia, R. Moldova, Macedonia, Coreea de Sud şi Israel, dar şi cu Serbia şi Albania.

Conform art. 19 din Legea 263/2010, alin. (1) – “constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii datorează şi/sau plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin acordurile sau convenţiile internaţionale la care România este parte”; alin. (2) – “pentru stabilirea drepturilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate sau recunoscute ca atare de alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte şi/ sau regulamente comunitare”.

Instituţiile româneşti cu atribuţii în stabilirea şi plata pensiilor comunitare sunt Casa Naţională de Pensii Publice şi, la nivel teritorial, casele judeţene de pensii, în cadrul cărora au fost înfiinţate şi funcţionează compartimente de pensii internaţionale.

Adaugă comentariu

Apasă aici ca să comentezi

Reguli pentru comentarii. Click aici.