După temperaturile scăzute înregistrate luna aceasta, ne aşteaptă un an sărac în fructe, estimează cercetătorul dr. Ioan Platon, directorul Staţiunii de Cercetare, Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa-Năsăud. Cei mai afectaţi sunt cireşii de iunie-iulie pe care îngheţul i-a prins în floare, aşa încât va trebui, cel mai probabil, să ne luăm gândul de la cireşele pietroase.
„Schimbările climatice sunt evidente chiar dacă unii nu vor să le recunoască. În martie am avut temperaturi de luna aprilie şi în aprilie avem de luna martie. Pomii au şi ei o evoluţie. Au ieşit din perioada de repaos şi sunt primele fenofaze care sunt foarte importante pentru producţiile pe care le aşteptăm după atâtea cheltuieli care se fac în pomicultură. Trebuie să precizăm că pomicultura este o ramură a horticulturii care necesită cheltuieli mari din cauza lucrărilor care se succed, începând de la tăieri şi până la recoltare. În ce priveşte vremea, trebuie să spunem că, în prima decadă a lunii aprilie când sâmburoasele, şi în special cireşul şi unele soiuri de vişin au fost în floare, ne-am confruntat cu temperaturi negative. Temperaturile acestea scăzute au deranjat şi au produs pierderi, mai precis distrugerea aparatului de reproducere la flori, stamine şi pistil afectate şi procesul de fecundare nu a mai avut loc. Ce să mai vorbim de germinaţia polenului? Nu a mai avut loc. După Paşti, vremea iar ne face probleme. Nu avem condiţii optime de polenizare în special la măr care deţine ponderea în judeţ. Totuşi, majoritatea soiurilor sunt în buton roz (nu au apucat să înflorească -n.r.) aşa că sperăm să scăpăm măcar cu mărul, deşi, în unele locuri, cum ar fi bazinul Becleanului s-au înregistrat chiar azi noapte minus 2 grade Celsius. La Cireşoaia, în prima decadă a lunii aprilie au fost chiar minus 6 grade, la Ciceu Mihăieşti minus 5, iar la noi în Staţiune minus trei grade. Când floarea e deschisă, la aceste temperaturi nu mai putem să ne apărăm cu nimic”, a spus Ioan Platon.
Potrivit acestuia, cei mai afectaţi sunt cireşii: „Nu putem spune că nu vor mai fi deloc cireşe. Vor fi mai puţine. Depinde şi de amplasamentul livezilor. Nici în aceeaşi fermă, temperatura nu este egală peste tot. La piciorul pantei e o temperatură, cu cât urci pe pantă e alta. Poate fi o diferenţă de 1-2 grade. Vor fi afectate mai ales soiurile pietroase, cum le cunoaşte populaţia, acelea care vin în ultima perioadă de recoltare, care nu sunt mai cărnoase. Echipele noastre sunt în teren să vadă cum stau lucrurile în ce priveşte prunii. Doar unele soiuri sunt afectate. În ce priveşte mărul, credem că vom scăpa. Au fost însă ani cu temperaturi negative chiar şi la începutul lunii mai. A fost şi mai rău”.
Întrebat ce metode se pot aplica pentru combaterea îngheţului, Ioan Platon a spus că irigarea prin aspersiune care nu se practică la noi în judeţ, se mai poate face foc în livezi, dar acolo unde sunt suprafeţe mari e aproape imposibil: „Teoretic se poate, dar practic e greu să combaţi îngheţul!”
După 25 aprilie vor fi schimbări majore în evoluția vremii, anunță Elena Mateescu, director Executiv la Administrația Națională de Meteorologie. „Începând din 25 aprilie până pe finalul acestei luni vom avea temperaturi în creștere astfel încât să ne apropiem de mediile specifice datei din calendar. Dacă este să privim și partea bună a lucrurilor putem spune că precipitațiile care au căzut săptămâna trecută au refăcut în bună parte rezerva de apă din sol pentru că înainte de acest episod de vreme severă înregistram secetă pedologică moderată și chiar severă în cea mai mare parte a țării, a spus Elena Mateescu, pentru Viața Satului, TVR1.
Adaugă comentariu